Înțelegem cu toții că vorbele au o influență uriașă asupra noastră. Chiar dacă acțiunile vorbesc mai mult decât cuvintele, e adevărat că o vorbă greșită poate lovi la fel de tare ca un pumnal în inimă.
E important ca părinții să fie conștienți de puterea cuvintelor și să le aleagă cu grijă atunci când interacționează cu copiii lor. Este la fel de important să știe să evite anumite cuvinte sau expresii care nu ar aduce beneficii relației cu cei mici.
Ei bine, acesta este un clasic pe care mulți părinți îl folosesc. Atunci când spui copiilor tăi „trebuie să-ți spun asta de 100 de ori?” poți părea frustrat de faptul că par să nu te asculte.
Însă, o abordare mai constructivă ar fi să spui ceva de genul: „ți-am mai spus asta înainte, dar ai putea, te rog...?” Prin aceasta, le transmiți că este important să se conformeze și, în același timp, reduci necesitatea de a repetă instrucțiunile de nenumărate ori. Nu uita să te asiguri că micuții tăi te ascultă cu adevărat când le vorbești.
Așa este, cu toții am auzit expresii precum „băieții/fetele mari nu plâng” sau „plânsul este doar pentru bebeluși”. Este un exemplu des întâlnit de cum se transmit idei greșite despre exprimarea emoțiilor.
În loc să folosim vârsta ca pe o scuză, ar trebui să permitem copiilor să-și trăiască copilăria în voie. Dacă există ceva ce nu ne place, putem exprima acest lucru într-un mod mai constructiv, de exemplu: „Nu cred că este o idee bună să faci asta pentru că...”.
Este o realitate frecventă să auzim afirmații precum „asta este doar pentru băieți/fete”, limitând astfel așteptările și comportamentele copiilor în funcție de genul lor. Aceasta sugerează că există norme prestabilite privind comportamentul băieților și fetelor, iar devierea de la aceste norme este privită ca greșită.
Astfel de idei pot crea bariere pentru copii și pot contribui la formarea unor percepții toxice despre rolurile de gen în societate. O abordare mai sănătoasă ar fi să spui, de exemplu: „nu este o idee bună să faci asta”, fără a te baza pe stereotipurile de gen.
SURSA FOTO: freepik.com @prostock-studio
Dezamăgirea este un sentiment puternic, dar să le spui copiilor tăi că te simți dezamăgit de ei poate lăsa răni emoționale adânci. Mulți oameni au crescut cu convingerea că sunt o dezamăgire pentru familia lor, pentru că părinții le-au transmis acest sentiment de-a lungul vieții.
În loc să folosești cuvinte care pot răni, încearcă să comunici într-un mod mai constructiv, precum: „nu sunt mulțumit de acțiunile tale. Te rog să eviți să faci `asta` în viitor”. Astfel, se pune accent pe comportament și se oferă oportunitatea de îmbunătățire, fără a afecta negativ stima de sine a copiilor.
„Ori mă asculți, ori...” sună cu siguranță mai mult ca o amenințare decât ca o formă sănătoasă de comunicare. Recurgerea la frică pentru a disciplina copiii nu numai că este nesănătoasă, dar de obicei se dovedește a fi contraproductivă.
O abordare mai eficientă ar fi să explici simplu de ce este important să se facă ceva și să le oferi motivul în spatele solicitării tale. Astfel, copiii vor fi mai predispuși să coopereze. În loc să ameninți, poți spune, de exemplu: „te rog să faci `asta` pentru că `asta` nu este ceea ce trebuie făcut”. Această abordare deschide calea comunicării și încurajează înțelegerea și colaborarea.
Folosirea expresiei „pentru că așa am spus” sau a ideii că „sunt adult și tu ești un copil” a fost o abordare tradițională în disciplinarea copiilor, dar acest fapt nu o face neapărat cea mai potrivită metodă.
Această atitudine poate crea sentimentul că opiniile copiilor nu au valoare doar pentru că sunt mai mici. În loc să te bazezi pe autoritatea pură, încearcă să explici de ce este important ca ceva să fie făcut într-un anumit mod. O astfel de abordare deschide calea pentru înțelegerea reciprocă și promovează o comunicare sănătoasă între părinți și copii.
SURSA FOTO: freepik.com @bilahata
Această expresie este una pe care mulți părinți o folosesc. Totuși, astfel de afirmații pot crea un mediu în care copilul se simte inconfortabil în propria casă, generând nu doar disconfort emoțional, ci și anxietate.
O abordare mai constructivă ar fi să spui ceva de genul: „cunoști regulile acestei familii, nu uita să le urmezi”. Aceasta păstrează o atmosferă de respect și clarifică așteptările fără a crea tensiuni inutile.
Deși adesea ne bazăm pe experiența proprie pentru a ne ghida în educația copiilor noștri, respingerea unei cereri sau condamnarea acțiunilor unui copil cu fraza „așa am fost crescut/ă” poate fi închisă la minte. Este mai benefic să explici copilului de ce te simți într-un anumit fel în loc să închizi discuția cu acea afirmație.
Poți folosi propria ta experiență ca exemplu, dar ar trebui să nu fie argumentul principal. În loc, poți spune, de exemplu: „nu cred că este o idee bună să faci asta. Părinții mei îmi spuneau să aștept ca adulții să tacă înainte de a vorbi”. Astfel, deschizi o discuție constructivă și încurajezi înțelegerea reciprocă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil