„Copilul meu încă nu vorbește”. Când ar trebui să-ți faci griji și problemele pe care ar trebui să le excluzi

Compararea copiilor este unul dintre cele mai rele lucruri pe care părinții le pot face. Atunci când îi comparăm pe micuții noștri cu alți copii, pot apărea preocupări cu privire la capacitatea lor de a realiza anumite lucruri.

Fiecare copil are propriul ritm de dezvoltare în ceea ce privește învățarea limbajului, așa cum este în orice alt aspect al dezvoltării lor. La fel cum nu toți copiii încep să meargă în același timp, nici toți copiii nu încep să vorbească la aceeași vârstă. Această diferență depinde de maturizarea individuală a fiecărui copil și de momentul în care creierul său este pregătit biologic pentru a dobândi abilitățile lingvistice.

În cazul în care observăm o întârziere semnificativă în vorbirea copilului, putem vorbi de o simplă întârziere a dezvoltării limbajului. Aceasta înseamnă că copilul are o dezvoltare mai lentă a abilităților de comunicare în comparație cu vârsta sa cronologică.

Citește și Cele mai importante lecții pe care ți le dă copilul tău. Ce au părinții de învățat de la micuții curioși și plini de înțelepciune

Când începe copilul să vorbească?

SURSA FOTO: freepik.com

Descoperirile științifice arată că primele cuvinte ale bebelușilor încep să se facă auzite în jurul vârstei de 10 până la 13 luni. În această perioadă, micuții încep să-și exprime în cuvinte nevinovate universul lor înconjurător. Primele cuvinte pe care le încearcă includ de obicei termeni legați de oameni dragi (tata, mama, bebeluș), animale (câine, pisică, rață), alimente (apă, pâine, măr), părți ale corpului (ochi, gură, mână), îmbrăcăminte (pantaloni, tricou, pantof), vehicule (mașină, barcă, avion), jucării (minge, puzzle, păpușă) sau obiecte familiare întâlnite în casă (linguriță, televizor, telefon). Copilul începe, de asemenea, să asimileze concepte legate de locație în spațiu (sus, dedesubt, lateral) și de anumite rutine sociale (bună ziua, mulțumesc, vă rog).

Până la vârsta de 18 luni, se estimează că un bebeluș dobândește între 50 și 100 de cuvinte, iar până la vârsta de 20 de luni, acest număr poate crește la aproximativ 200 de cuvinte. Pe măsură ce copilul înaintează în vârstă, capacitatea sa de a învăța și de a utiliza cuvinte noi se dezvoltă rapid. Astfel, până la vârsta de 2 ani, copilul ar putea avea deja un vocabular de aproximativ 400 până la 600 de cuvinte, iar la vârsta de 3 ani, acesta ar putea cunoaște aproximativ 1.500 de cuvinte și să folosească propoziții cu structură simplă, alcătuite din verb și substantiv (de exemplu, „bebelușul mănâncă pâine”).

Este important să reținem că numărul exact al cuvintelor pe care le pronunță un copil nu este o măsură absolută a dezvoltării sale lingvistice. Aceste cifre oferă doar o estimare generală și pot varia de la un copil la altul. De asemenea, nu înseamnă că un copil are o întârziere în dezvoltarea vorbirii doar pentru că nu ajunge să pronunțe 50 de cuvinte până la vârsta de 18 luni. Fiecare copil este unic și se dezvoltă în ritmul său propriu.

Când poți spune că există o întârziere a vorbirii?

Uneori, putem spune că un copil întârzie să înceapă să vorbească atunci când, la vârsta de 2 ani, nu este capabil să formeze propoziții de două cuvinte. Aceasta poate fi un semn al unei posibile întârzieri în dezvoltarea limbajului.

În plus, există și alte simptome care pot indica o întârziere a vorbirii după vârsta de 3 ani. Acestea includ:

- O alterare în organizarea limbajului, în sensul că copilul poate fi capabil să pronunțe sunete izolate sau grupuri de sunete, dar are dificultăți în a le folosi pentru a forma cuvinte.

- O întârziere în dezvoltarea jocului simbolic, adică copilul întârzie să utilizeze jucăriile sau obiectele într-un mod imaginativ sau reprezentativ.

- Utilizarea limitată a propozițiilor, a conexiunilor între cuvinte și folosirea frecventă a simplificărilor fonologice.

- Copilul imită propozițiile, dar nu le folosește spontan sau în contextul adecvat.

Trebuie menționat că, în majoritatea cazurilor, copiii care încep să vorbească mai târziu se normalizează pe parcursul dezvoltării lor ulterioare. De asemenea, trebuie luat în considerare faptul că bebelușii prematuri pot avea nevoie de mai mult timp pentru a începe să vorbească, comparativ cu cei născuți la termen.

Vezi și Importanța comunicării între părinți și copii la vârste fragede

Cum putem ajuta?

SURSA FOTO: freepik.com

Părinții au un rol esențial în stimularea dobândirii limbajului la copii și există câteva tehnici simple pe care le pot utiliza:

- Citește și spune povești des: chiar dacă copilul nu vorbește încă, este important să îl expui la sunete și cuvinte noi. Citește cărți adecvate vârstei lor și povestește-le povești, ajutându-i astfel să se familiarizeze cu limbajul.

- Adaptează frazele la nivelul de înțelegere al copilului: utilizează fraze simple și concize, adaptate vârstei și nivelului lor de înțelegere. Aceasta le va permite să asimileze mai ușor cuvintele și să înțeleagă mesajul.

- Numiți acțiunile pe care le faceți: încercați să numiți acțiunile pe care le desfășurați în jurul copilului. De exemplu, spuneți „ne punem șosetele” sau „îți curăț fața”. Aceasta îi ajută să facă legătura între cuvinte și acțiuni.

- Repetați cuvintele de zi cu zi: atunci când există cuvinte pe care copilul nu le-a pronunțat încă, repetați-le de mai multe ori în contexte diferite. De exemplu, numiți obiectele de zi cu zi, cum ar fi mașina, casa sau carte, pentru a le consolida în vocabularul lor.

- Alocați timp pentru jocuri care implică vorbirea: dedicați momente în timpul zilei pentru jocuri care încurajează vorbirea. Puteți utiliza fișe cu imagini și întrebați-l pe copil ce a desenat sau desenați obiectul pe care ei îl numesc. Aceasta îi va încuraja să folosească cuvintele și să participe activ în comunicare.

- Utilizați întrebări deschise: adresați întrebări deschise copilului, care necesită răspunsuri mai elaborate decât un simplu „da” sau „nu”. De exemplu, întrebați „ce facem acum?” sau „cum funcționează asta?”. Aceasta îi va încuraja să participe activ în conversație și să-și dezvolte abilitățile lingvistice.

Prin aplicarea acestor tehnici simple, părinții pot juca un rol important în stimularea și dezvoltarea limbajului la copii.

Probleme pe care trebuie să le excludem

Atunci când părinții observă că progresul copilului în dobândirea limbajului este încetinit sau există motive de îngrijorare, este recomandat să consulte un specialist în dezvoltarea copilului sau un medic pediatru. Acest lucru este important pentru a exclude orice problemă care ar putea interfera cu dezvoltarea adecvată a limbajului copilului.

Există anumite aspecte care pot fi evaluate de către un specialist pentru a identifica posibilele cauze ale întârzierii vorbirii. Printre acestea se numără:

- Probleme de auz: dificultățile de auz pot afecta în mod semnificativ dezvoltarea limbajului. Este important să se evalueze auzul copilului pentru a exclude orice probleme auditive care ar putea împiedica înțelegerea și producerea corectă a sunetelor și cuvintelor.

- Tulburări de vorbire: există diverse tulburări de vorbire care pot afecta dezvoltarea limbajului. Acestea pot include disglosie (probleme în pronunția sunetelor), disartrie (dificultăți în coordonarea mușchilor implicați în vorbire) sau bâlbâială. Un specialist poate evalua aceste aspecte și poate oferi intervenții și suport adecvat pentru a ajuta copilul să-și dezvolte abilitățile de comunicare.

- Alte probleme de dezvoltare: în unele cazuri, întârzierea în dobândirea limbajului poate fi asociată cu alte probleme de dezvoltare, cum ar fi tulburări de spectru autist sau întârzieri globale în dezvoltarea copilului. Consultarea unui specialist poate ajuta la evaluarea comprehensivă a copilului și identificarea eventualelor probleme suplimentare.

Este important să se conștientizeze că fiecare copil are propriul ritm de dezvoltare și că întârzierile minore pot fi normale în anumite cazuri. Cu toate acestea, dacă părinții observă că există o întârziere semnificativă sau îngrijorătoare în dobândirea limbajului, consultarea unui specialist este recomandată pentru a obține o evaluare și un suport adecvat. Un specialist în dezvoltarea copilului poate oferi sfaturi personalizate și intervenții pentru a asigura o dezvoltare sănătoasă a abilităților de comunicare ale copilului.

Citește și Importanța basmelor în creșterea copiilor. Lumea magică și abilitățile creative ale copilului

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.