Potrivit unui studiu, părinții suferă mai mult cu fiii lor adulți decât cu fiicele lor.
Tinerii spanioli nu pleacă mai devreme de acasă și acest lucru înrăutățește starea de sănătate a părinților, în special bunăstarea mamelor. Aceasta este concluzia studiului „The impact of adult children living at home on the well-being of Spanish parents: Evidence from panel data”, publicat în „Social Science & Medicine” și scris de María José Gil-Moltó și Arne Risa Hole, profesori la Universitat Jaume I (UJI).
Această lucrare a analizat impactul pe care îl are faptul că părinții în vârstă de 50 și 75 de ani locuiesc împreună cu copiii lor adulți la domiciliu, evaluând dacă impactul asupra bunăstării părinților diferă în funcție de vârsta copilului și dacă efectul depinde de sexul părintelui. În acest fel, cercetătorii au constatat că există un impact negativ asupra bunăstării părinților, ceea ce nu este cazul atunci când părinții locuiesc cu copiii lor cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani.
Dar nu numai atât: analizând separat impactul asupra mamelor și taților, Gil-Moltó și Risa Hole au constatat că bunăstarea mamelor este afectată în mod deosebit, „fără nicio dovadă a aceluiași efect asupra taților”, precizează ei. „Efectul negativ asupra bunăstării mamelor pare să fie legat de traiul cu fii mai în vârstă decât cu fiice adulte”, spun ei.
Dar și românii par să se alăture acestui trend. Un studiu reaizat în 2021, arată că jumătate dintre bărbații români cu vârsta de 30-34 de ani locuiesc cu părinții. bărbații români preferă să locuiască în casa părintească până împlinesc 30 de ani, în vreme ce fetele se mută la 25 de ani.
Prezența copiilor adulți în casa familiei contravine așteptărilor părinților cu privire la tranziția copiilor la vârsta adultă, ceea ce poate crea anxietate sau frustrare pentru părinți, cu atât mai mult cu cât copiii sunt mai mari. Conform literaturii de specialitate, mamele tind să își asume mai multe responsabilități în ceea ce privește menținerea legăturilor familiale, îngrijirea altor membri ai gospodăriei și efectuarea mai multor treburi casnice.
Pentru a realiza această cercetare, profesioniștii au utilizat date din Encuesta Financiera de las Familias (Ancheta financiară a familiilor) a Băncii Spaniei. „Aceste rezultate pot fi văzute ca o motivație suplimentară pentru punerea în aplicare a politicilor care favorizează emanciparea tinerilor, nu numai de dragul lor, ci și de dragul mamelor lor”, concluzionează aceștia.
Realitatea este că tinerilor nu le este ușor. Conform datelor Eurostat, ei se emancipează la vârsta de 30-34 ani, deși femeile o fac mai devreme decât bărbații (29,4 și, respectiv, 31,3 ani).
Această cifră este cu mult peste media europeană, care se situează la 26,3 ani. Astfel, Spania este a patra țară din Europa în care tinerii pleacă cel mai târziu de acasă, după Grecia (30,6), Slovacia (31) și Croația (31,8).
La polul opus se află finlandezii, ai căror tineri sunt primii care pleacă de acasă, la vârsta de 21,4 ani. Ei sunt urmați de Suedia și Danemarca (21,8), Estonia (22,8) și Țările de Jos (23,2). Potrivit Consiliului Tineretului, salariile mici, dificultatea de a găsi un loc de muncă sau riscul de excluziune socială sunt câteva dintre motivele care îi împiedică pe spanioli să se emancipeze fără supraîndatorare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.