Deși vechiul nu înseamnă întotdeauna mai bun, aceste metode parentale pot fi o excepție.
Modul în care părinții aleg să își crească copiii este personal, fiecare familie având dinamica sa unică. Nu există o rețetă universală în parenting. Cu toate acestea, în timp ce unele practici de odinioară sunt depășite – cum ar fi ideea că „copiii trebuie să fie văzuți, nu și auziți” – există tehnici din trecut care merită să fie readuse în prezent.
Conform Societății Americane pentru Îngrijirea Pozitivă a Copiilor, psihologii au identificat patru stiluri parentale principale: autoritar, permisiv, neimplicat/neglijent și autoritativ. Fiecare stil reflectă un nivel specific de implicare și receptivitate din partea părinților și influențează în mod diferit dezvoltarea psihologică și emoțională a copiilor.
Adesea, părinții constată că abordarea lor nu se încadrează perfect într-un singur stil, apelând la tehnici diferite în funcție de situație. Esențial, însă, este ca părintele să fie o prezență stabilă și de susținere, indiferent de stilul pe care îl adoptă.
Iată 10 tehnici parentale din trecut care ar trebui readuse în prezent, conform Your Tango.
SURSA FOTO: freepik.com @EyeEm
Una dintre tehnicile parentale valoroase din trecut este permiterea copiilor de a avea timp de joacă nestructurat. Asociația Americană de Psihologie definește acest tip de joacă drept activități neorganizate, necontrolate de adulți sau de colegii mai mari, fără un scop sau rezultat prestabilit.
Jocul nestructurat este esențial pentru dezvoltarea copiilor, ajutându-i să-și cultive independența și să-și crească încrederea în sine.
Joc activ, precum alergatul sau balansul, care reduce stresul și anxietatea.
Joc provocator, cum ar fi cățăratul, ce încurajează asumarea de riscuri controlate.
Joc de simulare, care stimulează creativitatea și dezvoltă abilități emoționale.
Joaca în aer liber este deosebit de benefică, promovând un sentiment de aventură, mișcare fizică și bunăstare mentală.
O altă tradiție valoroasă din trecut este masa luată împreună, fără distrageri precum ecranele. Cina în familie oferă ocazia de conectare între părinți și copii după o zi aglomerată.
Lisa Newman, antrenor de sănătate și consilier certificat în alimentație intuitivă, subliniază că mesele în familie promovează obiceiuri alimentare sănătoase și aduc beneficii precum: „note mai bune la școală, mai puțin stres în familie și relații mai puternice.”
Dacă programele încărcate fac dificil prânzul împreună, mic-dejunul sau cina pot fi alternative excelente. „Orice timp petrecut în familie este valoros”, adaugă Newman.
Implicarea copiilor în sarcinile gospodărești îi învață responsabilitatea, încrederea în sine și valoarea muncii în echipă.
Este important ca părinții să le ofere sarcini adecvate vârstei și abilităților lor, fără a pune presiuni inutile.
Această practică dezvoltă empatia, oferindu-le copiilor un sentiment de valoare personală. În plus, are beneficii practice, cum ar fi învățarea unor abilități utile înainte de a deveni independenți.
Studiile de la Universitățile Harvard și Minnesota arată că cei care fac treburi casnice în copilărie au mai multe șanse să devină adulți fericiți și de succes.
SURSA FOTO: freepik.com @vgstockstudio
Copiii din zilele noastre sunt adesea suprasolicitați, fiind implicați în numeroase activități: școală, antrenamente de fotbal, lecții de pian și cursuri de dans, fără să aibă timp suficient pentru a se relaxa.
Limitarea activităților extrașcolare este o practică parentală de odinioară pe care generația tânără ar trebui să o reintroducă. La fel ca adulții, copiii au nevoie de momente de respiro pentru a se destinde.
Un studiu din 2012 despre dezvoltarea adolescenților și implicarea în activități organizate a concluzionat că, deși participarea echilibrată la astfel de activități aduce beneficii, o suprasolicitare poate avea efecte negative.
Totuși, mulți experți, precum dr. Ronald Stolberg, avertizează că un program prea încărcat îi privează pe copii de șansa de a învăța cum să se distreze sau să se relaxeze independent.
Timpul liber, în paralel cu activitățile extrașcolare, contribuie la un stil de viață echilibrat și reduce nivelul de stres al copiilor.
Deși părinții tind să-și protejeze copiii de suferințe fizice și emoționale, este esențial să-i lase să înfrunte uneori disconfortul. Cheryl Gerson, asistent social autorizat, întreabă retoric: „Am mers prea departe în a ne proteja copiii de orice sentiment de frustrare, îngrijorare sau anxietate? Am ajuns să le subminăm reziliența emoțională?”
Gerson subliniază că un element cheie al creșterii copiilor rezilienți emoțional este învățarea toleranței la frustrare și a acceptării greșelilor.
„Dacă pot învăța să tolereze disconfortul temporar de a greși suficient de mult pentru a deveni curioși în legătură cu propriile erori, copiii pot dezvolta o mentalitate de creștere”, explică ea. Această abordare îi ajută să întâmpine provocările cu curaj, plăcere și satisfacție.
Prin confruntarea cu dificultățile, copiii descoperă cât de puternici pot fi, ceea ce transformă această metodă într-o tehnică parentală valoroasă.
Părinții din generația millennial sunt adesea percepuți ca fiind excesiv de protectivi, ceea ce îi împiedică pe copii să devină independenți. Este important ca părinții să răspundă nevoilor practice și emoționale ale copiilor, însă e benefic să facă un pas înapoi, lăsându-i să descopere singuri soluții la unele probleme.
Când copiii rezolvă sarcini pe cont propriu, dezvoltă abilități de reziliență și gândire critică. Un studiu realizat la Universitatea Stanford a arătat că părinții excesiv de implicați pot afecta negativ capacitatea copiilor de a-și gestiona emoțiile și comportamentul, precum și de a amâna gratificarea sau de a-și concentra atenția.
După cum explică cercetătoarea principală, Jelena Obradović, „prea multă implicare directă poate dăuna abilităților copiilor de autoreglare și independență”. Prin urmare, oferirea de spațiu pentru explorare le permite copiilor să-și construiască încrederea în propriile forțe.
SURSA FOTO: freepik.com @Bizon
În loc să organizeze petreceri extravagante, părinții ar putea să revină la sărbătorirea simplă a zilelor de naștere. Deși este important ca un copil să se simtă special, evenimentele costisitoare nu sunt necesare.
O mamă povestește că a renunțat la petrecerile fastuoase după ce a cheltuit peste 700 de dolari pentru o singură aniversare a unuia dintre cei trei copii ai săi. Concentrează-te pe lucrurile esențiale: cupcakes, baloane și timp petrecut cu familia și prietenii apropiați.
Astfel de sărbători simple îi învață pe copii să aprecieze mai mult experiențele decât bunurile materiale, promovând recunoștința și reducând tendințele materialiste.
Cititul cărților împreună cu copiii nu doar că sprijină dezvoltarea alfabetizării, ci le stimulează și imaginația, consolidând legăturile familiale.
Pe de altă parte, efectele negative ale timpului excesiv petrecut în fața ecranelor asupra dezvoltării copiilor sunt bine documentate. Deși copiii care petrec prea mult timp cu dispozitive digitale pot întâmpina dificultăți în reglarea emoțiilor și a comportamentului, nu tot timpul petrecut în fața ecranului este complet dăunător.
Într-o lume digitalizată, copiii trebuie să învețe să interacționeze responsabil cu tehnologia, dar dezvoltarea abilităților de citire și scriere rămâne la fel de importantă.
Atunci când părinții alocă timp pentru a citi alături de copiii lor, le stimulează creativitatea și le pun bazele pentru succesul școlar și personal.
Implicarea în activități comunitare este o tehnică parentală tradițională care merită reintrodusă. Într-o societate afectată de izolarea socială și singurătate, învățarea copiilor să se conecteze cu oamenii din jur poate reduce semnificativ aceste probleme.
Participarea la evenimente locale și implicarea în activități de voluntariat le oferă copiilor lecții valoroase despre empatie, sprijinirea celorlalți și importanța contribuției personale.
De asemenea, aceste experiențe le cultivă sentimentul de apartenență și datorie civică, încurajând exersarea recunoștinței și a responsabilității sociale.
SURSA FOTO: freepik.com @ystjst11
Un aspect esențial al parentingului este modelarea unui comportament adecvat, ajutând copiii să învețe cum să acționeze pe măsură ce cresc și se maturizează. Bunele maniere înseamnă mai mult decât a spune „te rog” și „mulțumesc”; ele reflectă valori profunde precum respectul, bunătatea și generozitatea.
Acestea sunt trăsături fundamentale ale unui stil parental tradițional care ar trebui readus în actualitate.
Lipsa bunelor maniere este adesea evidentă la cei care nu au fost crescuți cu acest tip de educație. Părinții trebuie să-și învețe copiii să se respecte pe ei înșiși la fel cum îi învață să-i respecte pe ceilalți.
Un respect de sine bine dezvoltat îi ajută pe copii să-și stabilească limite sănătoase, să se apere și să înțeleagă cum merită să fie tratați.
Respectul pentru ceilalți contribuie la crearea unei lumi mai prietenoase, iar acest lucru este o valoare pe care generațiile tinere ar trebui să o cultive din nou.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil