Problemele cu care se confruntă profesorii în relația cu elevii din ziua de azi nu ar trebui să fie doar o preocupare pentru părinți, ci și un semnal de alarmă pentru întreaga societate.
În special în contextul post-pandemic, școlile se confruntă cu numeroase dificultăți – de la lipsa de personal și profesori subcompensați la comportamente problematice ale elevilor și distrageri cauzate de tehnologie.
Din acest motiv, sălile de clasă nu mai sunt doar spații dedicate învățării, ci și locuri unde atât profesorii, cât și elevii se luptă zilnic cu diverse provocări academice, sociale și emoționale.
Elevii din generațiile Alpha și Z întâmpină dificultăți într-un ritm tot mai accelerat, iar profesorii semnalează probleme care ar trebui să-i îngrijoreze serios pe părinți.
Nu pentru că vina ar aparține copiilor, ci pentru că sistemul educațional și conducerea școlilor nu par să știe cum să abordeze și să gestioneze aceste provocări.
Iată 11 plângeri frecvente ale profesorilor despre această generație de copii, care ar trebui să-i pună pe gânduri pe părinți, conform yourtango.com.
SURSA FOTO: freepik.com @Wavebreak Media
Studiile arată îngrijorător că aproape două treimi dintre copiii din clasa a IV-a nu citesc cu suficientă competență, ceea ce indică faptul că învățământul primar nu reușește să își atingă obiectivele în privința înțelegerii lecturii.
În consecință, elevii mai mari întâmpină dificultăți tot mai mari în clasă. Fie că este vorba despre distragerile tehnologice, dorința de satisfacție instantanee sau timpul redus petrecut citind acasă, toate acestea contribuie la problemele lor de alfabetizare.
Aceasta este una dintre cele mai frecvente plângeri ale profesorilor despre generația actuală de copii și un motiv serios de îngrijorare pentru părinți.
Deși inteligența artificială și noile tehnologii promit să îmbunătățească procesul educațional, un sfert dintre profesori consideră că AI a avut un impact negativ asupra elevilor, potrivit unui studiu realizat de Pew Research Center.
Aceasta le-a afectat capacitatea de înțelegere a textelor, concentrarea și motivația de a depune efort în procesul de învățare.
Distragerile cauzate de telefoanele mobile, impactul scăzut al învățării online și anxietatea socială din clasă îi împiedică pe mulți elevi din generațiile actuale să acorde atenție și să se concentreze în timpul orelor.
Această dificultate nu doar că le afectează motivația și etica muncii, dar îi determină și să fie mai activi în clasă - un comportament adesea etichetat ca inadecvat, deși, în realitate, este o expresie a unei nevoi sociale și mentale nesatisfăcute.
Studii precum cel publicat în OxJournal arată că timpul petrecut excesiv în fața ecranelor poate împiedica dezvoltarea cognitivă a copiilor mici și le poate afecta capacitatea de concentrare și autocontrol, favorizând hiperactivitatea încă dinainte de începerea școlii.
Astfel, mulți copii pornesc cu un dezavantaj față de colegii lor.
Profesorii observă frecvent că elevilor nu doar că le lipsește concentrarea, ci și motivația - două probleme care merg mână în mână și care ridică semne de întrebare serioase despre impactul tehnologiei asupra noii generații.
SURSA FOTO: freepik.com @Ambreen
Profesorii care discută pe forumuri precum Reddit observă că, deși le sunt oferite toate resursele necesare pentru a avea succes, mulți elevi nu fac un efort real pentru a-și atinge obiectivele academice.
Frustrarea, lipsa de concentrare și izolarea socială contribuie la tulburări emoționale care le afectează motivația și implicarea în procesul de învățare.
Potrivit unui studiu realizat de Kahoot, problemele tot mai mari legate de sănătatea mintală îi distrag pe elevi într-o măsură mult mai mare decât în generațiile anterioare. Acest lucru afectează atât concentrarea lor, cât și dorința de a depune efort în clasă.
Pe lângă influența tehnologiei și a presiunilor sociale - două dintre cele mai frecvente plângeri ale profesorilor despre această generație - ratele ridicate de anxietate, depresie și singurătate au un impact semnificativ asupra eticii muncii elevilor.
Aceasta este o problemă care ar trebui să-i preocupe profund pe părinți.
Potrivit unui studiu publicat în Learning, Culture, and Social Interaction, mulți elevi au dificultăți în a identifica subiecte care îi entuziasmează la școală.
Mulți afirmă că „fac doar ceea ce le spun profesorii” și consideră materiile precum matematica și științele „plictisitoare”.
Deși acest sentiment nu este nou și a fost întâlnit și la generațiile anterioare, cercetătorii consideră această tendință alarmantă.
Ei subliniază că succesul viitor și dorința de a învăța pe tot parcursul vieții își au rădăcinile în educația timpurie, iar cultivarea entuziasmului pentru învățare este esențială pentru dezvoltarea copiilor pe termen lung.
Într-o lume dominată de tehnologie și rețele sociale, elevii pot deveni mai puțin stimulați în mediile tradiționale de învățare.
Ritmul lent al orelor de curs și lipsa unor stimuli multipli îi pot face să își piardă interesul și să devină mai ușor distrași.
Experții de la Asociația Națională a Educației avertizează că standardizarea în educație afectează profund elevii, limitându-le dezvoltarea, descurajând curiozitatea și forțându-i să privească învățarea într-un mod rigid și liniar.
Aceste metode nu doar că evaluează inconsecvent succesul academic și progresul, dar pot provoca anxietate elevilor care învață diferit, reducându-le șansele de a accesa studii superioare sau alte oportunități educaționale, din cauza accentului pus pe rezultatele testelor standardizate.
În sălile de clasă, impactul acestei standardizări este complex și controversat, mai ales că multe districte școlare își bazează finanțarea pe performanțele elevilor la testare.
În plus, această practică suprasolicită profesorii – deja puțini și slab remunerați – impunându-le mai multă muncă birocratică, în detrimentul învățării reale a copiilor.
Astfel, nu doar profesorii, părinții și administratorii școlii ar trebui să fie preocupați de acest fenomen, ci și întreaga societate, având în vedere impactul pe termen lung asupra viitorilor adulți care vor intra în universități, în câmpul muncii și în comunitate.
SURSA FOTO: freepik.com @oksix
Un studiu publicat în Journal of Mathematical Behavior arată că mulți profesori consideră lipsa abilităților de rezolvare a problemelor drept una dintre cele mai mari provocări ale elevilor din prezent.
Fie că este vorba despre gestionarea conflictelor cu colegii, reglarea emoțiilor în situații dificile sau asumarea provocărilor fără teama de eșec, profesorii atrag atenția asupra faptului că această carență ar trebui să îi îngrijoreze profund atât pe părinți, cât și pe administratorii școlari.
Elevii tind să apeleze la profesori pentru a le rezolva problemele, în loc să încerce să găsească singuri soluții.
Acest tip de dependență îi poate pregăti pentru eșec în viața adultă, unde vor fi nevoiți să își gestioneze singuri dificultățile, atât pe plan personal, cât și profesional.
Potrivit datelor colectate de economistul educațional Thomas Dee, aproape un sfert dintre elevi au avut absențe cronice în anul școlar 2022-2023, lipsind la cel puțin 10% dintre cursuri.
Motivele variază de la probleme de sănătate mintală și boli, până la dificultăți financiare în familie sau lipsa unui mijloc de transport.
Astfel, mulți copii nu petrec suficient timp în sălile de clasă pentru a-și asigura succesul educațional.
Profesorii susțin că absenteismul cronic s-a intensificat după pandemie, pe fondul dificultăților sociale, de comunicare și de sănătate mintală cu care se confruntă tot mai mulți elevi.
Aceste probleme îi fac pe copii să se simtă mai puțin integrați, mai nesiguri și mai anxioși în mediul școlar.
Consecințele nu se limitează doar la performanțele academice. Lipsa prezenței la școală afectează și dezvoltarea socială și emoțională a elevilor, împiedicându-i să lege relații cu colegii și să experimenteze sentimentul de apartenență la o comunitate, esențial pentru echilibrul lor psihologic.
Nevoia de gratificare instantanee a elevilor le sabotează succesul școlar și le îngreunează capacitatea de a se provoca și de a rezolva provocări.
Aceasta a devenit una dintre cele mai frecvente plângeri ale profesorilor privind această generație de copii, un aspect care ar trebui să îi preocupe profund pe părinți.
Încurajându-i să evite efortul de a învăța, de a-și explora curiozitățile și de a se autodepăși, așteptările de satisfacție imediată, adesea susținute de distragerile tehnologice care stimulează instantaneu secreția de dopamină și serotonină, duc la un sentiment de îndreptățire în rândul elevilor.
Aceștia nu doar că așteaptă ca alții să facă munca grea pentru ei, evitând provocările și disconfortul, dar adesea se comportă necorespunzător și devin din ce în ce mai instabili emoțional la cel mai mic semn de anxietate sau dificultate.
Astfel, se creează un mediu ostil învățării autentice în sălile de clasă.
Pentru elevii care provin din familii instabile, școala poate reprezenta un refugiu de stabilitate și liniște, dar doar dacă li se oferă un mediu primitor, resurse suficiente și profesori și administratori dedicați protejării bunăstării lor.
În contextul în care școlile se confruntă cu lipsă de personal și profesori subcompensați, acești elevi vulnerabili sunt expuși riscului de a nu beneficia de oportunitățile educaționale esențiale, cum ar fi mesele gratuite sau ajutorul financiar pentru cheltuielile școlare minore.
Un raport al Institutului Urban, intitulat Housing Matters, subliniază că probleme precum condițiile de locuit precare, părinții care se confruntă cu dificultăți financiare și insecuritatea alimentară pot afecta semnificativ capacitatea unui elev de a învăța și de a avea succes în școală.
Fără sprijinul necesar din partea școlii sau al profesorilor, resursele pentru a face față acestor dificultăți sunt din ce în ce mai limitate, lăsând acești elevi în urmă.
Asemenea multor alte plângeri pe care profesorii le au despre această generație de copii, majoritatea acestor probleme pot fi rezolvate sau măcar atenuate prin schimbări instituționale.
Nu este vina unui copil că se naște într-un mediu educațional care nu le poate oferi sprijinul necesar pentru a face față provocărilor legate de tehnologie sau sănătatea mintală.
SURSA FOTO: freepik.com @EyeEm
În timp ce, în mod tradițional, combaterea comportamentului inadecvat în sălile de clasă presupune încurajarea elevilor să fie calmi, liniștiți și rezervați, experții de la Institutul Spark & Stitch susțin că ajutarea copiilor să își regleze emoțiile într-un mod eficient ar trebui să implice o abordare diferită.
Este esențial să le oferim elevilor un spațiu autentic pentru a-și exprima opiniile și emoțiile, chiar și atunci când aceasta nu se aliniază cu curriculumul sau cu cerințele testelor standardizate.
Problema multor școli de astăzi este că nu dispun de resursele necesare pentru a ajuta elevii să își dezvolte abilități emoționale inteligente.
De multe ori, nu au un consilier școlar instruit pentru a le sprijini sănătatea mintală sau reglarea emoțională și nici resursele sau timpul necesar pentru a-i scoate din clasă pentru a le oferi ajutorul de care au nevoie.
Aceasta contribuie la creșterea comportamentelor inadecvate și a izbucnirilor emoționale, pe care profesorii sunt nevoiți să le gestioneze.
Deși s-a demonstrat că interzicerea telefoanelor mobile în școli duce la o mai mare fericire, mai puțină anxietate și o concentrare sporită în sălile de clasă, există și cercetări, cum ar fi un studiu realizat de BBC, care arată că adolescenții simt adesea mai multă anxietate atunci când sunt separați de telefoanele lor mobile.
Nu doar că există un echilibru între profesori dedicați, o dinamică sănătoasă a clasei și o distragere mai mică a atenției din cauza tehnologiei, dar succesul într-o clasă depinde și de resursele disponibile.
Întrebarea este dacă profesorii se simt împuterniciți să creeze „săli de clasă fără telefoane mobile”? Părinții își încurajează elevii să-și lase telefoanele acasă sau răspund la apeluri în timpul orei?
În special din cauza lipsei de salarii și sprijin administrativ în multe școli, distragerile tehnologice au devenit aproape imposibil de gestionat pentru profesori.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil