Un psihiatru atrage atenția asupra unui stil de parenting foarte toxic pentru copii.
Un psihiatru de pe TikTok atrage atenția asupra unui stil de parenting cunoscut sub numele de „parenting coajă de ou” (Eggshell Parenting).
Dr. Kim Sage, cunoscută pe TikTok ca @drkimsage, a publicat un videoclip în care explică acest stil parental.
„În centrul unei educații emoționale nesigure se află un adevărat pericol emoțional. Acest tip de parenting pune copilul într-o situație în care trebuie să fie mereu hipervigilent, anticipând ce s-ar putea întâmpla în continuare”, explică Dr. Sage. „Chiar dacă ești un părinte iubitor și bine intenționat, dacă copilul tău percepe un mediu nesigur, în esență, nu se va simți în siguranță.”
Deși TikTok nu este întotdeauna cea mai bună sursă pentru sfaturi și informații, specialiștii în sănătate mintală subliniază importanța conștientizării acestui fenomen, a semnelor sale și a riscurilor pe care le implică.
„Este important să discutăm despre parentingul de tip 'coajă de ou', dincolo de popularitatea sa în creștere pe TikTok, deoarece mulți părinți nu realizează că adoptă acest stil”, explică Dr. Zishan Khan, psihiatru specializat în sănătatea mintală a copiilor, adolescenților și adulților, în cadrul Mindpath Health. „Din experiența mea profesională, niciun părinte nu alege în mod conștient să fie astfel – pur și simplu așa se manifestă.”
Dr. Khan, alături de alți specialiști în sănătate mintală, analizează în profunzime acest stil parental și oferă sfaturi despre cum poate fi întrerupt acest ciclu, fie că ați fost crescut într-un astfel de mediu, fie că, fără să conștientizați, aplicați acest stil de parenting în prezent.
SURSA FOTO: freepik.com @EyeEm
Psihoterapeutul și profesorul de yoga Anna Hindell (LCSW-R, CIYT) explică faptul că termenul a fost popularizat de Dr. Sage și provine din expresia „a merge pe coji de ouă”.
„Atunci când un părinte are stări de spirit instabile, izbucniri frecvente și un comportament inconsecvent, copilul ajunge să trăiască într-o stare de hipervigilență, încercând mereu să nu-l supere. Aceasta este esența parentingului de tip 'coajă de ou'”, explică Hindell, conform parents.com.
Dr. Zishan Khan subliniază că trăsătura definitorie a acestui stil parental este imprevizibilitatea.
„Dacă un părinte trece brusc de la calm la furie sau reacționează exagerat la lucruri minore, copilul ajunge să trăiască într-o tensiune constantă. În timp, acest mediu poate avea un impact negativ profund asupra dezvoltării emoționale a copilului”, explică Dr. Khan. „Este frecvent ca părinții de tip 'coajă de ou' să-și schimbe rapid dispoziția, fără un motiv evident.”
În cazurile extreme, acest tip de parenting poate implica abuz psihologic sever, determinând o inversare a rolurilor între părinte și copil.
„Copilul ajunge să simtă că trebuie să își îngrijească părintele și să fie responsabil pentru starea lui de bine. Când lucrurile nu merg conform așteptărilor părintelui, copilul se simte vinovat”, explică Dr. Khan.
Dar cum ajunge cineva să fie un „părinte cu coajă de ou”? Hindell este de acord cu Dr. Khan: acest comportament nu este, de obicei, o alegere conștientă.
„Pentru mulți părinți, acest stil de parenting este cea mai bună modalitate pe care au găsit-o pentru a-și gestiona propriile emoții”, explică Hindell. „Un părinte care manifestă acest comportament a avut, cel mai probabil, o copilărie marcată de instabilitate emoțională și nu a învățat să își regleze emoțiile. Dacă nu își rezolvă problemele nerezolvate din trecut, reactivitatea lor va afecta nu doar copiii, ci și relațiile cu cei din jur.”
Imaginați-vă că un copil vine acasă cu o notă bună la un test. Inițial, părintele îl felicită. Mai târziu, după cină, îl mustră pentru că nu a obținut un rezultat și mai bun.
„Acest tip de comportament imprevizibil creează confuzie, transmite mesaje mixte și nu oferă copilului o oglindire consecventă. Copiii au nevoie de un răspuns previzibil din partea părinților pentru a se simți în siguranță, înțeleși și sprijiniți emoțional”, explică Hindell.
De asemenea, amenințările pot fi o componentă a acestui stil parental.
„Un client mi-a povestit că, în adolescență, mama lui îl amenința că îl va da afară din casă dacă își tundea părul scurt”, spune Shari Botwin, LCSW și autoarea cărții Thriving After Trauma.
În ultimii ani, popularitatea conceptului de parenting blând a determinat mulți părinți să evite metodele tradiționale de disciplină, precum pedepsele sau ridicarea tonului.
În schimb, aceștia încearcă să-și învețe copiii cum să identifice și să gestioneze emoțiile.
Totuși, niciun părinte nu este perfect – oricine poate avea momente în care își pierde cumpătul și țipă la copil. Specialiștii în sănătate mintală subliniază că astfel de episoade ocazionale nu definesc parentingul de tip coajă de ou.
„Cu toții ne pierdem cumpătul uneori”, explică Botwin. „Diferența este că un părinte cu coajă de ou este imprevizibil și are astfel de reacții frecvent. Mai mult, de obicei, nu își asumă responsabilitatea pentru comportamentul său. În schimb, părinții care nu manifestă acest tip de instabilitate emoțională vor reflecta asupra situației, vor discuta cu copilul și, în cele mai multe cazuri, își vor cere scuze.”
Botwin recunoaște că și ea a avut momente în care și-a pierdut răbdarea – iar acest lucru este firesc.
„Când mi s-a întâmplat, i-am spus copilului meu: Nu tu m-ai făcut să țip. Mama nu a gestionat bine situația și îmi pare rău că am ridicat tonul”, povestește ea.
Potrivit lui Hindell, acest stil de educație poate avea consecințe negative pe termen lung asupra copiilor, inclusiv:
Anxietate
Depresie
Instabilitate emoțională
„Copiii crescuți de părinți de tip coajă de ou trăiesc într-o stare constantă de imprevizibilitate. Ei percep instabilitatea mediului în care cresc și, în loc să o asocieze cu comportamentul părinților, ajung să se învinovățească pentru această situație”, explică Hindell.
SURSA FOTO: freepik.com @nastyaofly
Cum să întrerupi ciclul parentingului de tip „coajă de ou”?
Dacă ai fost crescut de un părinte de tip coajă de ou, te temi că ai preluat acest stil parental sau te regăsești în ambele situații, există soluții.
Dr. Khan subliniază că schimbarea este posibilă.
„Dacă cineva își dă seama că are un stil parental de tip coajă de ou sau descoperă că a fost crescut astfel, nu înseamnă că totul este pierdut. Cel mai important lucru este să conștientizeze problema și să încerce să rupă acest ciclu, îmbunătățind modul în care reacționează în situațiile stresante”, explică Dr. Khan.
Iată câteva recomandări pentru a face acest lucru:
Primul pas este să recunoști acest tipar de comportament. Dr. Khan recomandă să îți pui următoarele întrebări:
Oamenii din jurul meu au dificultăți în a interacționa cu mine din cauza schimbărilor mele bruște de dispoziție?
Când apare o situație dificilă, chiar și una minoră, cei din jur se tem de reacția mea?
„Dacă răspunsul este da, este un semnal clar că ai trăsături ale unui părinte de tip coajă de ou și că este important să lucrezi la acest aspect pentru a crește un copil echilibrat”, explică Dr. Khan.
Dacă ai fost crescut într-un mediu instabil, rezolvarea conflictelor cu părinții poate avea un efect terapeutic.
„O modalitate eficientă este să fii deschis și sincer cu părintele tău, acceptând că există riscul ca acesta să nu-și asume responsabilitatea pentru comportamentul său și chiar să încerce să manipuleze conversația”, spune Dr. Khan. „Ascultă ce are de spus, dar evită să-l faci să se simtă rușinat sau vinovat, deoarece acest lucru ar putea împiedica orice progres.”
Dr. Khan subliniază că astfel de discuții pot fi dificile, motiv pentru care este esențial să îți setezi așteptări realiste și să îți stabilești limite clare.
„Nu te aștepta să schimbi un comportament format de-a lungul deceniilor. Nu ești terapeutul părinților tăi și nu este responsabilitatea ta să-i ajuți să se vindece”, adaugă el.
Nu trebuie să faci această schimbare singur. Un specialist în sănătate mintală te poate ajuta să procesezi traumele din copilărie și să eviți replicarea acestui stil parental cu propriul copil.
Dr. Khan explică că terapiile eficiente în acest proces includ:
Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) – ajută la reîncadrarea gândurilor și a percepțiilor negative.
Psihoterapia psihodinamică – ajută la identificarea factorilor declanșatori ai instabilității emoționale.
Terapia interpersonală – îmbunătățește relațiile și comunicarea cu cei din jur.
Dacă este necesar, un psihiatru poate recomanda și tratament medicamentos pentru gestionarea anxietății sau a depresiei.
„Scopul final este să îți reglezi starea emoțională, astfel încât să poți oferi copilului tău un mediu stabil și sigur. Când tu te simți bine, și familia ta va resimți acest echilibru”, conchide Dr. Khan.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil