Acesta este modul în care ar trebui să „negociezi” cu adolescentul ora la care să ajungă acasă

Data publicării:
Acesta este modul în care ar trebui să „negociezi” cu adolescentul ora la care vine acasă. FOTO: freepik.com @bilahata
Acesta este modul în care ar trebui să „negociezi” cu adolescentul ora la care vine acasă. FOTO: freepik.com @bilahata

Când vine vorba de gestionarea orarului de întoarcere acasă a unui adolescent, este esențial să găsim echilibrul potrivit între impunerea limitelor și construirea încrederii. 



Unul dintre aspectele care adesea creează tensiuni în relația dintre părinți și adolescenți este momentul în care tânărul trebuie să se întoarcă acasă. Cum putem aborda această situație într-un mod constructiv? Cum putem ajuta adolescentul să-și dezvolte treptat responsabilitatea în a-și gestiona propriul program?

De-a lungul adolescenței, copiii tind să se simtă atrași către petrecerea timpului cu prietenii și explorarea lumii dincolo de casa părintească. În același timp, părinții își doresc adesea să asigure siguranța și bunăstarea lor, ceea ce poate duce la dezacorduri în privința orelor de întoarcere acasă.

Antonio Ortuño Terriza, un distins psiholog clinician și terapeut de familie cu o experiență vastă de peste trei decenii, cunoscut pentru lucrările sale, inclusiv volumul „Familii inteligente: chei practice pentru educație”, și pentru contribuțiile sale pe platforma www.familiasinteligentes.com, a oferit câteva îndrumări prețioase în această privință.

Potrivit lui Terriza, abordarea optimă ar trebui să implice o „negociere” subtilă și deschisă între părinți și copii. Este important ca adolescenții să se simtă implicați în procesul de stabilire a regulilor și a programului lor, încurajând astfel dezvoltarea abilităților de luare a deciziilor și asumarea responsabilităților. Oferirea unui spațiu de comunicare sinceră și deschisă poate facilita discuții constructive între părți, în care se pot explora motivele și preocupările fiecăruia.

De asemenea, Terriza subliniază importanța flexibilității în abordarea acestor negocieri. Înțelegerea faptului că există situații excepționale sau evenimente speciale care pot necesita o ajustare a programului poate contribui la menținerea unui echilibru sănătos între reguli și adaptabilitate.

Citește și Latura „B” a petrecerilor de vară: Debutul adolescenților în consumul de alcool. Psiholog specializat în dependențe: „Ce exemplu le oferim copiilor?”

De la ce vârstă poți fi mai flexibil cu ora sosirii?

Un punct important, conturat de experți în psihologie și dezvoltare adolescentină, marchează pragul la care se deschide poarta spre o autonomie mai pronunțată în privința programului de întoarcere acasă. Acest moment cheie, conform perspectivelor specialiștilor, coincide cu debutul a ceea ce ei numesc „provocări”. Aceste provocări pot lua forme diverse: întârzieri intenționate, nuanțe de neadevăr, înclinații spre nerespectarea promisiunilor. Cu toate acestea, aceste manifestări trebuie înțelese ca indicii ale procesului de schimbare și evoluție, subliniază experții.

Scopul final al acestei etape evolutive este de a facilita trecerea treptată a adolescentului de la stadiul ascultării părintești la preluarea responsabilității personale asupra deciziilor, într-o manifestare de autodeterminare. În cuvintele specialistului, este vorba despre momentul în care „ascultarea de sine” se conturează în mod vizibil. „Permiteți-i să-și aleagă momentul studiului sau al petrecerii. Adolescenții nu doresc doar să fie obedienți, ci și să fie responsabili. Iar părinții, în esență, aspiră la dezvoltarea responsabilității la copiii lor, dar, inevitabil, se adresează și cerințelor de ascultare din propria lor eră”, subliniază cu înțelepciune expertul.

În această perspectivă, eforturile se concentrează pe a-i ajuta pe adolescenți să-și asume o mai mare responsabilitate pentru propria persoană. În plus, un consens științific tot mai larg susține că abordarea pedepselor dure, confruntărilor intense sau reprimărilor nu are ca efect promovarea responsabilității în rândul tinerilor. Potrivit expertului, „nu se obține maturizare sau progres prin intermediul sancțiunilor drastice”. O privire critică asupra acestui aspect dezvăluie că familii care au recurs la pedepse extreme și-au adus frustrările în cadrul terapiei, recunoscând că această abordare nu a generat schimbările dorite.

Dacă vor să sosească mai târziu și nu suntem de acord?

Pe parcursul creșterii lor, adolescenții trec printr-un proces firesc de transfer al controlului, un element esențial în dezvoltarea lor către maturitate. Această tranziție graduală are un rol important în dezvoltarea lor armonioasă. În acest context, Antonio Orduño subliniază că momentul în care această transferare a responsabilităților se desfășoară cu o viteză mai lentă poate genera provocări evidente. Aceste provocări nu ar trebui să fie văzute ca simple ciocniri, ci mai degrabă ca semne că adolescenții își doresc să își asume un rol mai activ în procesul de luare a deciziilor.

Aceste decizii nu se referă doar la orarul lor, ci și la alte aspecte esențiale din viața lor, cum ar fi modul în care se îmbracă, imaginea pe care o proiectează, organizarea propriului spațiu de odihnă sau chiar conținutul pe care îl distribuie pe platformele de socializare.

„Negocierea reprezintă o etapă intermediară între a impune restricții și a le permite să se bucure de independență totală. Cu toate acestea, negocierea cu adolescenții este o abordare complexă”, dezvăluie Orduño. Cea mai adecvată abordare ar fi să aducem în prim-plan, într-un mod transparent și cu contribuția tuturor părților implicate, opțiunile disponibile și consecințele legate de deciziile lor. „Este esențial să fie clar că adolescenții au control asupra opțiunilor, dar adulții rămân responsabili de gestionarea consecințelor”, subliniază specialistul.

Vezi și „FOMO”, un nou sindrom legat de rețelele sociale care afectează mai mult adolescenții. Psihologii atrag atenția părinților: „Are un impact devastator!”

Echilibrul dintre libertate și protecție în adolescență

Pentru a naviga cu succes pe faleza educației adolescenților, Antonio Ortuño propune o abordare inovatoare, asemănătoare cu semaforul rutier.

Atunci când lumina este roșie, se impune autoritatea empatică, deciziile sunt luate de părinți, iar controlul rămâne ferm în mâinile adulților, cei care spun cu hotărâre „nu” pentru a asigura protecție și siguranță. Cu toate acestea, important este să ne învățăm tinerii să spună „nu” nu numai cu orientarea spre momentul prezent, ci cu perspectiva de a dezvolta abilitatea de a se îngriji singuri în viitor.

Când lumina trece la galben, negocierea devine cheia, iar responsabilitatea adolescenților necesită o supraveghere prietenoasă și consecventă. Modalitatea în care abordăm negocierile acasă poate să-i învețe pe cei tineri cum să negocieze în lumea exterioară, oferindu-le un instrument prețios pentru viitor.

În cele din urmă, când lumina se aprinde verde, controlul este în mâinile tinerilor. Ei trebuie să învețe să fie responsabili, iar acest proces implică luarea deciziilor și asumarea consecințelor. Cu toate acestea, este vital să recunoaștem că această etapă de libertate și autocontrol a necesitat prezența și sprijinul din etapele anterioare, așa cum culorile roșie și galben au pregătit terenul pentru abordarea independentă și încrezătoare.

Când adolescenții încep să părăsească cuibul familial, părinții simt adesea un amestec de teamă și îngrijorare. Aceste sentimente pot genera tensiuni în relație, iar Antonio Ortuño sugerează că este important să lucrăm cu aceste temeri.

În ceea ce privește întrebarea dacă părinții ar trebui să aștepte acasă până când adolescenții vin, Ortuño răspunde clar: „Așteptarea poate semnala o anxietate prost gestionată, deoarece adolescenții ar putea interpreta acest gest ca o lipsă de încredere și respect. Din acest motiv, nu este recomandat să-i așteptați. Gestionarea temerilor este una dintre provocările majore ale parentalității, însă este și una dintre cele mai eficiente modalități de a promova responsabilitatea atunci când este abordată cu tact și înțelepciune”, subliniază specialistul.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News



Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.


Autorul articolului: Loredana Iriciuc | Categorie: Recomandari si sfaturi
Tagurile articolului: adolescenti parinti





pixel