Dormitorul copilăriei lui Jamie ascunde o serie de semnificații psihologice profunde.
Un psiholog a analizat în detaliu simbolismul imaginii de fundal din camera lui Jamie, așa cum apare în scena finală emoționantă a serialului Adolescence.
Cei care au urmărit această miniserie, compusă din patru episoade și avându-i în rolurile principale pe Stephen Graham și debutantul TV Owen Cooper, au fost, fără îndoială, marcați de secvența finală.
În această scenă, Eddie (Graham), tatăl profund tulburat, izbucnește în lacrimi în dormitorul fiului său, Jamie (Cooper), în vârstă de 13 ani, după ce află despre decizia acestuia de a pleda vinovat în cazul agresiunii asupra colegei sale, Katie.
Pe parcursul serialului, dormitorul lui Jamie este prezentat telespectatorilor de doar două ori: o dată în primul episod, când poliția îl arestează, și din nou la final.
Această raritate face ca fiecare detaliu vizual al camerei să capete o semnificație aparte.
Psihologul Dannielle Haig a explicat, pentru Tyla, simbolismul din spatele dormitorului lui Jamie, cu un accent special pe tapetul cu tematică spațială - un detaliu pe care mulți spectatori l-au trecut cu vederea.
Unii fani ai serialului au speculat că tapetul ar putea fi un indiciu subtil al vinovăției lui Jamie, făcând legătura cu o imagine misterioasă din primul episod.
În scena finală a serialului, Eddie este surprins stând în camera copilăriei lui Jamie, ținând în brațe ursulețul de pluș al fiului său.
Potrivit psihologului, această imagine este „frapantă din punct de vedere psihologic” și încărcată de semnificații profunde.
VEZI ȘI Ce înseamnă manosfera? Cultura „incel” toxică prezentată în „Adolescence” pe Netflix
Analizând această scenă, Dannielle Haig explică faptul că ea poate simboliza mai multe aspecte, cel mai important fiind „durerea și negarea părinților”.
„Faptul că Eddie rămâne în dormitorul copilăriei lui Jamie și se angajează într-un gest de îngrijire, cum ar fi să țină în brațe un ursuleț de pluș, poate reflecta o încercare subconștientă de a-l percepe pe fiul său ca pe un copil nevinovat, în loc să se confrunte cu realitatea a ceea ce a făcut acesta”, explică psihologul.
„Părinții copiilor care comit acte violente se confruntă adesea cu un conflict interior puternic, încercând să împace imaginea pe care o au despre propriul copil cu gravitatea faptelor sale.”
Potrivit expertului, comportamentul lui Eddie poate semnifica fie o negare a realității, fie o încercare de a se întoarce mental la perioada în care viața familiei era lipsită de tragedii.
Scena reflectă, de asemenea, disonanța cognitivă și neputința resimțite de Eddie, așa cum explică psihologul Dannielle Haig:
„Contrastul puternic dintre inocența dormitorului lui Jamie și actul violent pe care l-a comis evidențiază tensiunea psihologică profundă prin care trece Eddie.”
După ce Jamie a pledat vinovat, Eddie este forțat să accepte realitatea - un adevăr pe care, poate, l-a negat până acum.
„Faptul că stă în camera fiului său și se angajează într-un gest copilăresc, precum ținerea unui ursuleț de pluș, poate fi o modalitate de a face față unei realități insuportabile.”
Scena transmite și o pierdere simbolică profundă.
„Ursulețul de pluș, decorul copilăriei și prezența tăcută a lui Eddie pot simboliza un proces de doliu”, explică psihologul.
„Nu este doar doliu pentru viitorul lui Jamie, care a fost iremediabil schimbat, ci și pentru copilul pe care Eddie credea că îl cunoaște.”
Totodată, această scenă poate exprima sentimentul de neputință al tatălui, care își dă seama că nu îl mai poate proteja pe Jamie și nu poate schimba ceea ce s-a întâmplat.
În ceea ce privește detaliile camerei, precum tapetul sau cărțile, Dannielle Haig explică:
„Acestea ar putea fi indicii vizuale deliberate care sugerează stagnarea în dezvoltarea lui Jamie sau inocența sa pierdută.”
Dacă dormitorul a rămas neschimbat de-a lungul anilor copilăriei sale, acest detaliu subliniază și mai puternic contrastul tragic dintre copilul care a fost Jamie și crima pe care a mărturisit-o.
„În ansamblu, această scenă este extrem de puternică, deoarece forțează publicul să confrunte un contrast devastator: un tată, în camera fiului său, ținând un simbol al copilăriei, după ce a aflat că băiatul său este responsabil pentru un act de neconceput.”
Disconfortul emoțional pe care îl provoacă această secvență nu este întâmplător.
„Cel mai probabil, este o alegere intenționată a regizorului, menită să ne oblige să reflectăm asupra complexității psihologiei umane, moralității și identității.”
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil