Abuzul de internet în adolescență are consecințe pe tot parcursul vieții: prin scăderea interacțiunii dintre diferitele zone ale creierului ne pierdem capacitatea de a relaționa, de a mânca și de a dormi.
Când vorbim despre dependențe, gândul nostru se îndreaptă imediat spre droguri, tutun sau alcool, dar în zilele noastre există altele noi - de exemplu dependența de internet care, în cazurile cele mai grave, dă naștere unor forme complexe de izolare socială precum cele ale hikikomori.
Un studiu publicat în PLOS Mental Health a analizat modul în care abuzul de internet remodelează creierul adolescenților, constatând că regiunile implicate în gândirea activă și abilitățile fizice, coordonarea fizică, sănătatea și dezvoltarea mentală sunt afectate.
Cercetătorii au analizat douăsprezece studii efectuate pe 237 de copii cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani care fuseseră diagnosticați cu dependență de internet, definită ca incapacitatea de a rezista impulsului de a folosi internetul care afectează negativ bunăstarea persoanei afectate și asupra acestuia, viața socială, academică și profesională.
Scanările RMN efectuate pe creier au relevat atât o creștere, cât și o scădere a activității în regiunile active în timpul repausului, și o scădere generală a conectivității funcționale (adică interacțiunea dintre diferitele zone ale creierului) în părțile implicate în gândirea activă. Aceste efecte, subliniază oamenii de știință, sunt similare cu cele care apar atunci când apare abuzul de droguri sau jocurile de noroc.
Funcțiile afectate de o pierdere a conectivității funcționale includ coordonarea fizică, memoria pe termen scurt, controlul impulsurilor, capacitatea de concentrare și de a lua decizii, motivația și procesarea informațiilor.
Schimbările care apar în timpul adolescenței fac creierul deosebit de vulnerabil la efectele utilizării internetului: „Schimbările comportamentale potențial negative ar putea avea un impact asupra vieții viitoare a adolescenților, care pot prezenta dificultăți în menținerea relațiilor sociale”, explică Max Chang, coordonatorul studiului.
Fotografie de la Katerina Holmes/ Pexels
Un adult petrece în medie 3 până la 4 ore pe zi în fața telefonului mobil: un obicei global care provoacă îngrijorare atunci când vorbim despre adolescenți. Dacă iei sănătatea mintală drept etalon, atunci cel mai bine este ca adolescentul să nu petreacă mai mult de 4 ore pe telefon.
Potrivit unui studiu publicat în PLOS ONE, utilizarea smartphone-ului mai mult de 4 ore pe zi este asociată cu o incidență mai mare a problemelor de sănătate mintală și de consum de substanțe la adolescenți.
Cercetătorii de la Universitatea Hanyang din Seul au analizat datele a peste 50.000 de adolescenți coreeni care au participat la un sondaj online numit Sondajul privind comportamentul de risc al tinerilor din Coreea din 2017 până în 2020.
Arhiva includea informații precum numărul de ore petrecute pe un smartphone pe zi și alți indicatori de sănătate, care au fost „ponderați” pentru a estima impactul lor asupra sănătății mintale și pentru a înțelege mai bine care este asociat doar cu telefoanele mobile.
În 2020, procentul de adolescenți care au folosit smartphone-uri mai mult de 2 ore pe zi a fost de 85,7%; în creștere față de 64,3% în 2017 (dar a fost primul an de pandemie).
Adolescenții care au folosit smartphone-uri mai mult de 4 ore pe zi au avut, de asemenea, o rată mai mare de stres, gânduri suicidare și abuz de substanțe decât colegii lor care le-au folosit mai puțin de 4 ore. Cu toate acestea, copiii care foloseau telefoanele mobile 1-2 ore pe zi au avut mai puține plângeri decât cei care nu le foloseau deloc.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil