Afirmațiile pe care le rostesc copiii pentru a-i face pe părinți să se simtă vinovați. Psiholog: „Nu vă supărați și nu fiți defensivi!”

Data publicării:
Afirmațiile pe care le rostesc copiii pentru a-i face pe părinți să se simtă vinovați. Psiholog: „Nu vă supărați și nu fiți defensivi!” / FOTO: freepik.com @zinkevych
Afirmațiile pe care le rostesc copiii pentru a-i face pe părinți să se simtă vinovați. Psiholog: „Nu vă supărați și nu fiți defensivi!” / FOTO: freepik.com @zinkevych

Pe măsură ce cresc, unii copii dezvoltă în mod regulat o formă de furie față de părinții lor și, uneori, pot încerca să-i facă să se simtă vinovați. 



Când devin adulți, acești copii tind să-și învinovățească părinții pentru diverse aspecte din viața lor. Într-un articol publicat în Psychology Today, psihologul Jeffrey Bernstein dezvăluie trei comportamente pe care copiii adulți le adoptă frecvent față de părinții lor.

Copiii adulți răniți spun adesea lucruri care dor, în special părinților lor. Lista de oameni pe care îi consideră chinuitori este foarte scurtă și, ghici ce, mama și tata se află în fruntea acestei liste”, explică specialistul.

El subliniază trei afirmații pe care acești copii adulți le folosesc frecvent pentru a-și face părinții să se simtă vinovați.

Acești copii adulți, care se simt răniți, tind să aibă dificultăți în a-și exprima emoțiile într-un mod constructiv și astfel ajung să folosească cuvinte care rănesc.

De exemplu, pot spune părinților lor lucruri de genul: „nu ai fost niciodată acolo pentru mine”, „toate problemele mele sunt din cauza ta” sau „ai fost un părinte groaznic”. Aceste afirmații, menite să provoace vinovăție, reflectă adesea durerile și frustrările nerezolvate din copilărie.

Jeffrey Bernstein subliniază că este important ca părinții să înțeleagă de unde provin aceste sentimente și să încerce să abordeze situația cu empatie și răbdare, în loc să reacționeze defensiv.

Citește și 17 fraze pe care niciun părinte nu vrea să le audă

„Nu ești decât un egoist!”

Prima dintre ele este: „nu ești decât un egoist”. Jeffrey Bernstein ne sfătuiește să răspundem într-un mod care să-l facă pe copilul nostru adult să înțeleagă că dorința noastră de a discuta indică faptul că egoul nostru nu este atât de prezent pe cât sugerează el.

Este important să înțelegem că, atunci când copiii noștri adulți ne acuză de narcisism sau egoism, este adesea un semn al propriilor lor frustrări și neîmpliniri. În loc să reacționăm defensiv sau să ne supărăm, ar trebui să încercăm să răspundem cu calm și empatie.

De exemplu, putem spune: „îmi pare rău că te simți așa. Intenția mea nu este să fiu narcisist sau egoist. De fapt, faptul că îmi doresc să discutăm și să rezolvăm aceste probleme arată că îmi pasă de relația noastră și de cum te simți tu.”

Jeffrey Bernstein sugerează că astfel de răspunsuri pot deschide calea spre o comunicare mai sănătoasă și mai productivă. Este esențial să ne arătăm disponibilitatea de a asculta și de a înțelege punctul de vedere al copilului nostru adult. Putem continua discuția întrebându-l: „poți să-mi spui mai multe despre ce te face să crezi asta?” sau „cum pot să te ajut să te simți mai înțeles și apreciat?”

SURSA FOTO: freepik.com @EyeEm

„Mi-ai ruinat viața”

A doua frază pe care copiii adulți o rostesc frecvent părinților lor este: „mi-ai ruinat viața”. Această afirmație dureroasă reflectă adesea sentimente profunde de frustrare și resentiment. Psihologul Jeffrey Bernstein le recomandă părinților să abordeze aceste situații cu calm și empatie, invitându-și copiii la o discuție sănătoasă și calmă pentru a înțelege motivele din spatele acestor sentimente.

Când un copil adult își acuză părinții că i-au ruinat viața, reacția imediată a părinților poate fi de defensivă sau de negare. Cu toate acestea, Bernstein subliniază importanța abordării acestor situații cu o minte deschisă și o inimă empatică. În loc să respingem acuzațiile sau să încercăm să ne apărăm, ar trebui să încercăm să ascultăm și să înțelegem perspectiva copilului nostru.

Un răspuns adecvat ar putea fi: „îmi pare rău că te simți așa. Nu am intenționat niciodată să-ți fac rău și vreau să înțeleg mai bine prin ce treci. Haide să discutăm despre asta într-un mod calm și deschis.” Această abordare arată disponibilitatea de a asculta și de a înțelege, ceea ce poate ajuta la deschiderea unui dialog constructiv.

Bernstein sugerează că astfel de discuții pot fi ocazii valoroase pentru a explora resentimentele și nemulțumirile nerezolvate. Părinții pot întreba: „ce anume te face să simți că viața ta a fost ruinată?” sau „cum pot să te ajut să vindecăm aceste răni din trecut?”. Aceste întrebări pot încuraja copilul adult să-și exprime sentimentele și să clarifice sursa durerii lor.

Vezi și Noile cercetări au scos la iveală trăsăturile importante pe care le au părinții care au o relație bună cu copiii lor: NU sunt caracteristicile la care te aștepți!

„Nu ar fi trebuit să ai copii!”

În cele din urmă, a treia și ultima afirmație pe care Jeffrey Bernstein o aude frecvent de la copiii adulți este: „nu ar fi trebuit să ai copii”. Aceasta este, fără îndoială, o afirmație extrem de dureroasă și greu de auzit pentru orice părinte.

În astfel de situații, Bernstein îi sfătuiește pe părinți să răspundă într-un mod care să arate că au făcut tot ce au putut, recunoscând în același timp că, în anumite domenii, nu au fost întotdeauna la înălțime.

Specialistul sugerează părinților să spună: „știu că nu am fost perfect și că am făcut greșeli. Am încercat întotdeauna să fac tot posibilul pentru tine, chiar dacă nu am reușit întotdeauna să fiu la înălțimea așteptărilor.” Acest răspuns nu doar că arată responsabilitate și recunoaștere a greșelilor, dar și deschidere spre dialog.

Bernstein subliniază că, în calitate de părinți, putem spune și face lucruri care își rănesc copiii, indiferent de vârsta lor. Este esențial să fim responsabili pentru cuvintele noastre, la fel cum și copiii noștri adulți trebuie să fie responsabili pentru ale lor.

Cu toate acestea, atunci când copiii adulți folosesc fraze nedrepte și manipulatoare, cum ar fi „nu ar fi trebuit să ai copii”, aceste comentarii trebuie neutralizate. Acest lucru este important nu doar pentru protecția părintelui, ci și pentru protecția copilului adult și pentru menținerea unei relații sănătoase.

Neutralizarea acestor comentarii poate însemna să răspundem cu calm și fermitate, spunând: „îmi pare rău că te simți așa. Îmi dau seama că sunt lucruri pe care nu le-am făcut bine și aș vrea să discutăm despre asta pentru a putea găsi soluții împreună.” Astfel, părinții arată că sunt dispuși să lucreze pentru a îmbunătăți relația, dar nu acceptă să fie tratați nedrept.

Bernstein concluzionează că gestionarea acestor situații cu maturitate și empatie poate proteja relația și poate deschide calea spre vindecare. Este important ca părinții să își mențină calmul și să evite să reacționeze defensiv sau agresiv. În schimb, ar trebui să își exprime dorința de a înțelege și de a colabora pentru a depăși resentimentele și neînțelegerile.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News



Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.


Autorul articolului: Loredana Iriciuc | Categorie: Comportamente si Emotii




Articole similare
Cele mai noi articole
Trend - Top citite

DC Media Group Audience
pixel