Există un tip de manipulare subtilă și foarte dăunătoare cunoscută sub numele de gaslighting (n.r. - „iluminat cu gaz” - o formă de abuz psihologic în care victima este supusă îndoielii față de propria memorie, percepție și sănătate mintală).
„Nu ți-am spus niciodată asta, doar îți imaginezi.”
„Tata a avut o zi proastă la serviciu din cauza ta, pentru că l-ai enervat.”
Ce părere aveți despre aceste afirmații?
Deși par inofensive sau sunt spuse fără intenții rele, ele pot ascunde un tip de manipulare subtilă și foarte dăunătoare cunoscută sub numele de gaslighting.
Când le transmitem astfel de mesaje copiilor noștri, chiar fără să ne dăm seama, este posibil să le afectăm stima de sine, siguranța personală și, în cele din urmă, bunăstarea – atât în copilărie, cât și mai târziu, ca adulți.
În acest articol, discutăm despre comportamentele de tip gaslighting pe care unii părinți le aplică, conștient sau inconștient, în relația cu copiii lor, conform bebesymas.com. Vom explora, de asemenea, modul în care aceste practici pot influența negativ dezvoltarea emoțională a celor mici și oferim câteva strategii practice pentru a preveni astfel de situații.
Citește și Părinți manipulatori: Șapte semne care îți arată dacă faci parte din această categorie
SURSA FOTO: freepik.com @senivpetro
Termenul gaslighting provine din piesa de teatru Gas Light și din adaptările cinematografice ulterioare. În aceste lucrări, un bărbat încearcă să-și convingă soția că își pierde mințile, folosindu-se de manipulare subtilă.
Această formă de manipulare nu se limitează însă la relațiile de cuplu – poate apărea și în relațiile de prietenie sau chiar între părinți și copii.
Gaslighting-ul este o tehnică subtilă de manipulare prin care victima ajunge să își piardă încrederea în propriile percepții, emoții sau amintiri. Practic, persoana afectată începe să se îndoiască de simțul propriu al realității.
Un studiu realizat în 2017 de cercetători din Mexic definește gaslighting-ul drept „procesul de a face o persoană să creadă că își pierde mințile” folosind strategii precum:
negarea faptelor,
minciuna,
furnizarea de informații false,
descalificarea sentimentelor și percepțiilor victimei.
Cei care recurg la această manipulare determină victima să se îndoiască de propriile intuiții și instincte. Acest lucru poate duce la o stimă de sine scăzută și la incapacitatea de a lua decizii, menținând victima într-o relație de dependență față de manipulator.
Când această formă de manipulare este folosită de părinți sau alți adulți în relația cu un copil, efectele pot fi deosebit de dăunătoare, afectând în mod semnificativ dezvoltarea emoțională a celui mic.
Gaslighting este o formă de control subtilă, greu de detectat, mai ales atunci când ești copil. Copiii se așteaptă, de obicei, ca părinții lor să le ofere siguranță și iubire necondiționată.
Dar ce înseamnă gaslighting în parenting?
SURSA FOTO: freepik.com @senivpetro
Experții au identificat câteva comportamente care pot reflecta acest tip de manipulare aplicat copiilor. Este important de menționat că aceste comportamente izolate nu constituie neapărat gaslighting, ci devin problematică atunci când sunt combinate cu alte acțiuni dăunătoare.
Cu alte cuvinte, efectul de gaslighting se construiește atunci când aceste comportamente negative se repetă în timp și sunt susținute de atitudini precum invalidarea emoțiilor, disprețul, minciuna etc.
Să ne uităm la câteva exemple:
Un comportament care reflectă gaslighting este manipularea unui copil pentru a-i face să se simtă vinovați. De exemplu, când părintele încearcă să le transmită că sunt responsabili pentru reacțiile sau sentimentele adultului. Astfel, copilul se simte vulnerabil și poate fi controlat prin acest sentiment de vinovăție.
Un exemplu simplu ar fi fraza „Mă deranjezi de dimineață și din cauza ta mă simt rău”. Aceasta este o formă subtilă de manipulare care creează o vinovăție nejustificată.
Subevaluarea unui copil înseamnă a-i da mai puțină valoare decât merită sau decât este de fapt. Acest lucru se poate întâmpla prin comentarii de genul „Faci asta greșit” sau „Nu ești bun la asta”, prin priviri sau gesturi dezaprobatoare, sau chiar prin acțiuni, precum ignorarea unui eveniment important pentru el.
Când un copil se simte subevaluat, el ajunge să creadă că nu este niciodată suficient de bun pentru părinții săi, iar dragostea lor devine condiționată de performanțele sale.
Un exemplu clasic ar fi un părinte care își arată clar preferința pentru un alt copil, ceea ce poate duce la un sentiment de subevaluare la celălalt copil.
O altă formă de gaslighting apare atunci când părintele critică sistematic activitățile sau interesele copilului. Acest comportament poate include ridiculizarea hobby-urilor lor, minimalizarea intereselor sau chiar disprețuirea acestora.
Astfel, copilul ajunge să creadă că ceea ce îi place nu este important și, în timp, această atitudine îi afectează grav stima de sine.
A-i spune unui copil „Exagerezi”, „Nu o lua așa” sau „Plângi la orice” reprezintă tot o formă de gaslighting. Prin aceste expresii, îi invalidăm emoțiile, spunându-le, practic, că ceea ce simt nu este corect.
Acest tip de invalidare are un impact major asupra stimei de sine a copilului, făcându-l să se îndoiască de propriile sale sentimente și reacții.
Iluminarea cu gaz are consecințe semnificative, iar în cazul copiilor, acestea pot rămâne neconștientizate până la vârsta adultă. Printre efectele cele mai frecvente se numără:
SURSA FOTO: freepik.com @senivpetro
Criticile constante și negative pot crea nesiguranțe și o stimă de sine scăzută.
Copiii care sunt supuși gaslighting ajung să își pună la îndoială valoarea și capacitățile proprii.
Un alt efect al iluminării cu gaz este dificultatea de a stabili limite clare cu cei din jur, în special cu persoanele care nu se comportă respectuos sau care profită de naivitatea lor.
Aceasta poate include și o dificultate de a spune „nu” atunci când este necesar, chiar dacă situația o impune.
Copiii care trec prin iluminare cu gaz pot dezvolta o tendință de a-și reprima emoțiile din frică, rușine sau confuzie.
Aceștia pot ajunge să își ignore sau să își minimalizeze propriile sentimente, ceea ce le afectează sănătatea emoțională pe termen lung.
Emoțiile reprimate pot ieși la suprafață sub formă de simptome fizice, cum ar fi dureri de cap, probleme de piele sau dureri abdominale.
Aceste somatizări sunt un semnal al corpului că emoțiile nerezolvate se manifestă într-o formă fizică.
Un alt efect major al iluminării cu gaz este dezvoltarea unui puternic sentiment de vinovăție. Copiii pot simți că nu se descurcă suficient de bine sau că nu sunt ceea ce părinții lor așteptau de la ei.
Această vinovăție, mai ales atunci când este nerezonabilă, poate avea un impact negativ considerabil asupra bunăstării lor mentale și emoționale.
Este important să reflectăm asupra propriilor noastre comportamente ca părinți în procesul de creștere a copiilor.
Nu ar trebui să ne simțim vinovați dacă nu reușim să facem întotdeauna lucrurile perfect, dar este esențial să ne asumăm responsabilitatea pentru acțiunile noastre și să căutăm mereu modalități de a ne îmbunătăți.
De asemenea, trebuie să avem în vedere că gaslighting este dăunătoare pentru dezvoltarea unui atașament sigur la copii. Aceștia au nevoie de validare, sprijin și îndrumare, iar această tehnică de manipulare merge împotriva acestor nevoi fundamentale.
SURSA FOTO: freepik.com @senivpetro
Așadar, pentru a preveni și a identifica gaslighting, iată câteva principii importante de avut în vedere:
Aveți grijă la limbaj și la modul în care comunicați cu copiii.
Evitați minciunile, inclusiv „minciunile albe”.
Întăriți și susțineți interesele lor, încurajându-le pasiunile și hobby-urile.
Validați-le emoțiile, arătându-le că le înțelegeți și le respectați sentimentele.
Nu-i faceți responsabili pentru lucruri care nu sunt în controlul lor sau care nu depind de ei.
Lucrați la gestionarea propriilor emoții, pentru a fi un exemplu pozitiv în fața lor.
Prețuiți-i și iubiți-i așa cum sunt, fără a încerca să îi schimbați radical. (Desigur, asta nu înseamnă că nu putem lucra împreună la anumite aspecte ale educației lor, cum ar fi stabilirea de reguli și limite.)
Fiți clari în comunicare; evitați mesajele ambigue (precum și sarcasmul sau ironia, cu excepția contextelor în care gluma este evidentă).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil