Analfabetismul funcțional în România este o problemă gravă, care nu se rezumă doar la faptul că mulți elevi nu știu să citească sau să scrie corect, ci la incapacitatea de a aplica ceea ce învață în viața de zi cu zi.
Testele PISA sunt un bun exemplu în acest sens. Ele măsoară nu doar cât de multe lucruri știm, ci mai ales cum putem să le aplicăm atunci când trebuie.
În România, însă, școlile nu reușesc întotdeauna să formeze tineri care să știe să folosească cunoștințele în contexte reale.
De exemplu, elevii învață la matematică, fizică sau chimie, dar rar se face conexiunea între aceste domenii sau aplicarea lor într-o situație concretă. Totul se învață separat, fără a înțelege cum se leagă între ele, iar asta face ca învățarea să pară inutilă pentru mulți.
Sursa foto: freepik.com@gpointstudio
Prof. Cornelia Popa Stavri, președinte al SIIP Sector 4, a fost invitata lui Sorin Ivan în cadrul emisiunii de la DC Edu.
„Necesitatea interconectării cunoștințelor pe arii curriculare. Este obligatoriu să se întâmple acest lucru. Ce învăț la matematică aplic la fizică, chimie, și integrez în cunoștințele vieții.
Dacă vreau să-mi crească rezultatele PISA, procentele, de fapt nu acest este un scop în sine, scopul este să mi formez copiii. Este, totuși, un semnal de alarmă.
Și îmi arată ca ceea ce fac eu la catedră nu este în conformitate cu ceea ce îmi cere viața în acest moment. Pentru că testele PISA asta fac: integrează cunoștințele. Noi stăm, ne uităm și arătăm cu degetul spre profesor.
Profesorul face ce i se cere. Este un facilitator al învățării, are o programă pe care trebuie să o urmeze. Dacă mâine vine un inspector și îl verifică el trebuie să fie pe programă”, a precizat Prof. Cornelia Popa Stavri, președinte al SIIP Sector 4.
Sursa foto: freepik.compressmaster
Evaluările PISA sunt un subiect intens discutat de profesori, elevi și părinți.
Aceste teste sunt standardizate la nivel global și constituie un efort internațional de a evalua și compara performanțele elevilor în domeniile esențiale ale educației.
Lansat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) în 1997, programul a devenit un instrument esențial și eficient pentru înțelegerea și evaluarea sistemelor de învățământ din întreaga lume.
România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană, doar Bulgaria având scoruri mai mici decât ale noastre.
Țara noastră a obținut scoruri medii de 428 de puncte la matematică, lectură și științe, mult sub media OCDE, care a fost de 480 de puncte la matematică, 482 de puncte la lectură și 491 de puncte la științe.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil