Unii părinți tind să aibă așteptări nerealiste de la copiii lor. Aceste așteptări pot deveni dăunătoare, deoarece copiii nu au aceleași abilități cognitive și emoționale ca adulții.
„Copiii NU sunt mini-adulți”, explică Martha Deiros Collado, psiholog specializat în lucrul cu copiii, conform parents.fr. Creierul lor este încă în dezvoltare, ceea ce înseamnă că au un control redus asupra emoțiilor și comportamentelor lor.
„Copiii și adolescenții au un control slab al impulsurilor și abilități imature de reglare emoțională. Adesea vorbesc peste rând sau reacționează impulsiv, nu pentru că sunt nepoliticoși, ci pentru că încă învață cum să gestioneze aceste provocări.”
Părinții ar trebui să accepte că dezvoltarea emoțională și socială a copiilor este un proces în desfășurare. În loc să impună așteptări nerealiste, este important să recunoască unicitatea fiecărui copil, nevoile și personalitatea sa. În timp ce copiii învață să-și dezvolte abilitățile, iată patru așteptări pe care părinții ar trebui să le evite.
SURSA FOTO: freepik.com @volodymyr-t
„Mulți adulți refuză să împartă mâncare sau obiecte personale, iar acest lucru este perfect acceptabil. Copiii au, de asemenea, dreptul de a păstra anumite lucruri doar pentru ei”, subliniază psihologul.
Forțarea copiilor să împartă nu îi învață generozitatea, ci poate încălca limitele lor personale. Permite-le să decidă ce vor să împartă pentru a învăța să-și respecte propriile nevoi și limite.
„Chiar și mulți adulți își exprimă mai degrabă sentimentele decât nevoile. De exemplu, pot spune: ‘Ești bine pe canapea?’, în loc de ‘Sunt foarte obosit, te rog nu sta acolo și ajută-mă să pregătesc cina’”, explică specialistul.
În mod similar, copiii nu au capacitatea de a-și exprima nevoile în mod clar și adesea comunică prin emoții.
Capacitatea de a aștepta rândul este o abilitate care se dezvoltă în timp.
„Mulți adulți întrerup conversațiile și vorbesc mai tare decât ceilalți. De exemplu, cercetările arată că bărbații tind să vorbească mai tare decât femeile în timpul întâlnirilor de lucru”, afirmă psihologul.
Dacă nici adulții nu excelează întotdeauna la acest capitol, ar trebui să avem mai multă răbdare cu copiii care învață această abilitate.
„Nu am întâlnit niciun adult care să nu fi avut o explozie emoțională din când în când, fie acasă, fie în mașină strigând la alți șoferi”, spune specialistul.
Așadar, nu este realist să cerem copiilor să-și gestioneze perfect emoțiile. Este important să le oferim sprijin în procesul lor de învățare a autoreglării emoționale.
Când părinții renunță la așteptările nerealiste și își acceptă copiii așa cum sunt, creează un spațiu de înțelegere și sprijin. Acest lucru le permite atât copiilor, cât și părinților să învețe și să crească împreună.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil