Un ghid cu sfaturi pentru proba scrisă la Matematică – Bacalaureat 2024 a fost întocmit de profesorul de matematică Marius Perianu.
„Mulți candidați consideră că redactarea soluțiilor înseamnă doar expunerea unor calcule prin care să ajungi la concluzia cerută în problemă, așa cum se întâmplă de foarte multe ori la tablă. Totuși, lucrurile nu stau chiar așa, întrucât «filmul» din sala de clasă, pe lângă «subtitrare» (calculele de pe tablă), are și «sonor»”, este paralela făcută de profesorul Perianu.
De cele mai multe ori, proba de matematică este considerată proba-cheie, care „atârnă” cel mai greu în obținerea unei medii bune la Bacalaureat. Asta deoarece matematica este proba obligatorie a profilului, este disciplina care necesită o pregătire continuă pe parcursul tuturor anilor de liceu și, în plus, mulți dintre absolvenți vor avea o probă de matematică și la admiterea la facultate.
Profesorul continuă cu precizările în ghidul pentru Edupedu.ro.
„Astfel, pe foaia de examen, în soluția prezentată de candidat trebuie să alterneze rânduri de formule sau calcule cu linii de text, prin care să prezinte teoremele utilizate în rezolvarea problemei sau să justifice proprietățile aplicate”.
prin pregătirea examenului într-un mod coerent și consecvent, urmând un plan bine elaborat, care să acopere toate temele de examen;
printr-un stil de viață sănătos – în primul rând cu somn suficient;prin gândire și atitudine pozitivă și acceptarea imperfecțiunii – pentru că micile greșeli fac parte din procesul de învățare;printr-un management corect al timpului, însoțit de pauze regulate pentru a evita suprasolicitarea și a menține un nivel constant de energie;prin setarea unor obiective realiste, clare și realizabile pentru fiecare sesiune de studiu și prin prioritizarea sarcinilor.
Evident, suportul emoțional este extrem de important, așa că o comunicare deschisă cu părinții, profesorii, colegii sau prietenii te poate ajuta să treci peste temerile, emoțiile sau anxietățile tale, care sunt perfect normale în această perioadă, susține profesorul Perianu.
1. Subiectele de examen sunt, în general, bine echilibrate, în sensul că printre cei 18 itemi de pe foaia de concurs se găsesc itemi care să asigure obținerea notei 5, itemi pentru atingerea notei 7, a notei 9 și, evident, itemi care să facă departajarea pentru notele de la 9 la 10.
De regulă, cele 40 de puncte care să asigure nota 5 sunt I.1, I.2 și încă două dintre problemele I.3-I.6, plus subpunctele a) de la problemele II.1, II.2, III.1 și III.2, iar cei doi itemi care fac departajarea se găsesc printre subpunctele c) ale acelorași probleme II.1, II.2, III.1 și III.2.
2. De cele mai multe ori, în timpul pregătirii pentru examen sau la simulări, lipsit de emoțiile din sala de concurs, pentru rezolvarea subiectelor date în anii anteriori sunt suficiente două ore.
Trebuie să ții cont că timpul de concurs (3 ore) este dilatat în mod deliberat, cele trei ore putând fi, de regulă, distribuite astfel:
o oră pentru identificarea metodelor de rezolvare („spargerea”) subiectelor;o oră pentru redactarea soluțiilor;o oră pentru eliminarea factorilor de stres și pentru verificarea calculelor.
3. Mulți candidați consideră că redactarea soluțiilor înseamnă doar expunerea unor calcule prin care să ajungi la concluzia cerută în problemă, așa cum se întâmplă de foarte multe ori la tablă.
Totuși, lucrurile nu stau chiar așa, întrucât „filmul” din sala de clasă, pe lângă „subtitrare” (calculele de pe tablă), are și „sonor”. Astfel, pe foaia de examen, în soluția prezentată de candidatul aflat în examen trebuie să alterneze rânduri de formule sau calcule cu linii de text, prin care să prezinte teoremele utilizate în rezolvarea problemei sau să justifice proprietățile aplicate, altfel spus să redea conversația dintre elev și profesor din sala de clasă.
Nu se pune problema de „știe corectorul ce teoremă am aplicat”, ci de a demonstra evaluatorului că scrierea unor relații a fost însoțită de un raționament bine fundamentat, care duce la concluzia cerută de problemă. De multe ori, atunci când candidatul prezintă foarte clar algoritmul sau metoda de rezolvare, evaluatorii sunt tentați să nu depuncteze eventualele mici scăpări/erorile minore.
O recapitulare a formulelor – cum ar fi tabelul derivatelor, al integralelor, formulele de la geometrie analitică, trigonometrie sau aplicațiile trigonometriei în geometrie.
O trecere în revistă a tipurilor de cerințe date la examenele din anii anteriori sau din testele de antrenament, subiect cu subiect, prin care să revezi/să îți fixezi în minte principalele metode de abordare a cerințelor respective. De exemplu, citind o cerință de tipul: Determinați intervalele de monotonie ale funcției f (despre care știm sau am demonstrat că este derivabilă) ar trebui să ni se deruleze în minte următorul algoritm: calculăm derivata f’ a funcției, rezolvăm ecuația f’(x) = 0, stabilim semnul derivatei pe intervalele pe care aceasta nu se anulează, după care, corespunzător, precizăm intervalele pe care funcția f este (strict) crescătoare, respectiv (strict) descrescătoare.
Dacă pentru o anumită cerință nu ne este (încă) foarte clar ce avem de făcut, putem revedea manualul/caietul de notițe și probleme rezolvate pe aceeași temă în timpul pregătirii pentru examen.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil