Agresivitatea în mediul școlar este o problemă în continuă evoluție. Dar există încă puține instrumente de reglementare și linii directoare pentru a efectua evaluarea riscurilor și a garanta protecția personalului.
În ultimii ani, profesorii și elevii de toate vârstele întâmpină dificultăți noi și imprevizibile în desfășurarea activităților lor la școală.
La deficitul cronic de resurse umane și structurale se adaugă creșterea progresivă a nivelurilor de agresivitate pe care elevii și membrii familiei le manifestă adesea față de personalul școlii.
Și nu de puține ori agresiunile se transformă adesea în episoade de violență. Dar ce stă la baza acestui comportament? Despre acest subiect a vorbit comisarul-șef, Nae Gabriel, într-o emisiune realizată de DC News, ”Culisele Justiției”.
„Cu toții vorbim și oarecum de perioada pandemiei. Perioada de pandemie ce însemnat că toată lumea a stat acasă, deci cumva exact ceea ce încurajăm noi, părintele să aibă legătură cu copilul, copilul să petreacă timp cu părintele. Atunci s-a întâmplat.
Dar problema e cum s-au întâmplat. Ne-am dus spre zona de online, pentru că a fost relația noastră cu exteriorul. Scăparea noastră a fost către zona de online. Atunci și copiii au avut acces mult mai mult pe terminalele mobile, tablete, telefoane, laptop-uri, jocuri și emisiunile televizate.
De aici și schimbările apărute în comportamentul copiilor, schimbări care încă de la clasa zero fac probleme și dacă nu sunt tratate de la un moment incipient, cu vârsta este din ce în ce mai greu să le corectăm”, a declarat comisarul-șef, Nae Gabriel.
„Este foarte important să fie în școală o persoană care să știe să asculte, șă știe să înțeleagă anumite semne pe care copilul le exprimă, cum ar fi și victimele bullying-ului, și acolo sunt niște semne pe care ar trebui să le cunoască profesionistul. La fel și în ceea ce privește consumul de droguri: trebuie ca acea persoană să își dea seama dacă copilul este un consumator.
Ar trebui cumva intensificată comunicarea de la tot ce înseamnă cadru didactic, la consilierul școlar. Pentru că tu, dacă nu ai deschidere către acel copil, consilierul școlar prin metodele pe care le are va reuși, își va da seama și va afla mai multe lucruri și poate mai departe acel consilier va fi obligat să anunțe despre situația respectivă. Este important să avem câți mai mulți consilieri școlari”, a fost de părere comisarul-șef, Nae Gabriel.
Bullying-ul la școală este un fenomen social foarte complex. Este alcătuită din acțiuni agresive frecvente și sistematice, cum ar fi hărțuirea și atacurile copiilor față de alți copii, iar mulți adulți au experiență personală cu aceasta în zilele lor de școală trecute.
Termenul de hărțuire este folosit pentru a indica fenomenul de hărțuire între colegi într-un context de grup.
Victimele unui act de bullying la școală pot pune în practică o serie de comportamente care pot reprezenta o primă reacție la problema suferită.
De exemplu, ar fi important:
- Nu accepta provocările bătăuşului exercita asertivitatea
- Nu te învinovăți pentru agresivitatea unui bătăuș cere ajutor profesorilor și părinților
- Depuneți un raport de agresiune la școală, atunci când este posibil.
Un element extrem de important în a ști cum să se comporte în caz de agresiune la școală este acela de a comunica victimelor că nu sunt singure.
Colaborarea dintre părinți și profesori se va dovedi fundamentală pentru a crea un climat de ascultare, deschidere și susținere în jurul celor care suferă bullying (dar și a celor care o desfășoară).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil