Psihologul Radu Leca a vorbit despre importanța tatălui în ceea ce privește formarea identității de gen a adolescentului.
Un studiu arată că, în medie, la nivelul celor 30 de țări incluse în studiu, 3% dintre adulți se identifică drept lesbiene sau gay (persoane care sunt atrase sexual și/ sau emoțional de persoane de același gen), 4% ca bisexuali (atrași emoțional și/ sau sexual de persoane de genuri diferite), 1% ca pansexuali sau omnisexuali (atrași sexual față de o persoană indiferent de genul acesteia), și respectiv 1% ca asexuali (caracterizați de lipsa persistentă de atracție sexuală față de orice gen).
În România, situația este relativ similară celei globale, respectiv celei europeane, cu unele excepții: doar 1% se identifică drept lesbiene sau gay - comparativ cu 3% atât la nivel global, cât și la nivel european, iar foarte puţini (0.1%) se declară asexuali.
Psihologul Radu Leca spune că tații joacă un rol important în acest sens.
“Lucrurile stau în felul următor: dacă afli că acasă fiul tău urăște structurile LGBTQ tu trebuie să te întrebi de ce. Dacă nu le urăște și le simpatizează, plăcându-i creativitatea, culorile, noțiunea de modă, de fashion, gingășia lor, trebuie să te gândești de ce.
Dacă le îmbrățișează și le acceptă, tot întrebarea de ce trebuie să ți-o adresezi. Și atunci tu, ca tată, dorindu-ți să ai în mod concret o persoană în interiorul familiei tale care să nu fie sursa bătăii de joc a tuturor celor din jur.
Începi să ai discuții deschide despre sexualitate, sex, și o să descoperi că în spatele a ceea ce se numește credința de moment se află frici în numele cărora copilul spune: nu sunt sigur pe sexualitatea mea.
Dar această credință de moment se bazează pe frici și atunci intervine tatăl, cu duhul blândeții, cu prietenie, cu discuții ample, alături de psiholog.
Îți va arăta drumul. De ce să trăiască copilul în frică?!
Tatăl care are elemente creștine, job, educație se va ocupa de copilul său să fie minunat”, a explicat psihologul Radu Leca, în cadrul emisiunii „Ultrapsihologie”, cu Ramona A. Dumitru.
Vezi și Adolescenții toxicomani. Radu Leca: „Aceștia reprezintă o structură concretă de suflete pierdute”
Procentul celor care se identifică drept adulți LGBT+ variază semnificativ în funcție de generația din care fac parte și, totodată, în funcție de aria geografică: de la 18% (media globală) în rândul generației Z la 4% în rândul Baby Boomers, respectiv de la 15% în Brazilia la 4% în Peru.
La nivel global, membrii Generației Z (cu vârste până în 26 de ani) sunt mai înclinați să se identifice ca gay, bisexuali, pansexuali/ omnisexuali, asexuali sau trans/ non-binar: de două ori mai mult decât Milenialii (cu vârste cuprinse între 27 și 42 de ani), de trei ori mai mult decât generația X (cu vârste cuprinse între 43 și 58 de ani), respectiv de patru ori mai mult faţă de generația Baby Boomers (cu vârste de 59 ani şi peste).
În România, diferența în ceea ce privește identificarea în aceste categorii se menține între Generația Z și restul generaţiilor. Boomerii sunt de cinci ori mai puțin înclinați să se identifice ca LGBT+ față de Generația Z.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.