Ce se petrece în mintea unui student atunci când învață matematică?

Însă, cercetările științifice recente sugerează că greșelile nu sunt doar „eșecuri”, ci părți esențiale ale procesului de învățare. Un nou model, bazat pe neuroștiință, arată cum creierul nostru procesează matematica și cum greșelile pot juca un rol important în îmbunătățirea înțelegerii noastre. 

Un nou studiu propune un model bazat pe hărți cognitive difuze pentru a reprezenta modul în care gândesc studenții atunci când se confruntă cu probleme matematice. Dar ce înseamnă acest lucru pentru părinți, profesori și designeri de educație?

Citește și 6 întrebări importante pe care să i le pui copilului în fiecare dimineață, potrivit unui psiholog

În esență, hărțile cognitive difuze sugerează că procesul de învățare al matematicii nu este unul rigid, ci mult mai fluid și personalizat. Creierul studenților nu urmează o cale directă și clară atunci când rezolvă o problemă, ci creează conexiuni care sunt influențate de mai mulți factori, inclusiv experiențele anterioare și strategiile cognitive.

Ce spune studiul

SURSA FOTO: Freepik.com@freepik

Acest model ar putea revoluționa modul în care abordăm educația matematică, subliniind importanța flexibilității în învățare și încurajând un cadru în care greșelile și încercările sunt considerate pași esențiali în procesul de învățare.

Pentru părinți, acest studiu sugerează că ar trebui să sprijine procesul de învățare al copiilor lor, încurajându-i să își exploreze propriile strategii și să învețe din greșelile lor. În loc să se concentreze doar pe corectitudinea răspunsului, părinții ar putea să își ajute copiii să înțeleagă procesul prin care ajung la soluție.

Pentru profesori, acest model încurajează personalizarea predării, recunoscând că fiecare elev are un mod unic de a înțelege matematica. Profesorii ar putea să adopte metode de învățare mai interactive și mai centrate pe elev, oferindu-le mai multe oportunități de a experimenta și de a învăța din propriile greșeli.

„Un model construit pe hărți cognitive difuze”

SURSA FOTO: Freepik.com@EmilyStock

Pentru designerii de educație, acest concept ar putea duce la crearea unor platforme de învățare mai flexibile și mai interactive, care să sprijine procesul de gândire al elevilor, permițându-le să navigheze prin concepte matematice într-un mod mai fluid și adaptabil.

Aceste platforme ar putea integra feedback în timp real, stimulând gândirea critică și adaptarea strategiilor pe măsură ce elevii progresează.

Studiul publicat în Heliyon oferă un instrument pentru vizualizarea acestui proces mental: un model construit pe hărți cognitive difuze. Această metodologie permite reprezentarea modului în care diferite concepte se conectează în mintea unui student și cum unele influențează altele, cu diferite nivele de intensitate.

Termenul tehnic în limba engleză este fuzzy cognitive maps, dar ce este important de înțeles aici este utilitatea sa: permite urmărirea traseului gândirii, ca și cum ar fi o hartă a rutelor mentale, potrivit Ser padres.

SURSA FOTO: Freepik.com@freepik

Aceste hărți nu arată doar ce știe un student, ci și cum gândește, cum ajunge la o concluzie, în ce moment se blochează sau ce concept anterior îl împiedică să progreseze.

Această perspectivă este esențială pentru a identifica punctele exacte unde o intervenție educativă — fie în clasă, fie acasă — poate face diferența.

În loc să ne concentrăm doar pe rezultatul final, cum ar fi răspunsul corect sau greșit, hărțile cognitive difuze permit o abordare mai detaliată a procesului de învățare, deschizând posibilitatea pentru strategii educaționale mai eficiente și mai personalizate.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.