Vasile Alecsandri (n. 21 iulie S.N. 2 august 1821, undeva în ținutul Bacăului, Moldova — d. 22 august S.N. 3 septembrie 1890, Mircești, județul Roman, România) a fost un poet, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, diplomat, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc și al literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei și apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea.
În liniștea și siguranța copilăriei, bunicii reprezintă acea prezență caldă și plină de înțelepciune care ne învață primele lecții de viață. Printre amintiri de neuitat și povești fermecătoare, ei ne oferă dragostea lor necondiționată și sprijinul neobosit. În literatura română, mulți poeți au ales să celebreze această legătură specială prin versuri pline de emoție și recunoștință.
Un exemplu este poezia "Bunica" de Vasile Alecsandri, care surprinde în cuvinte frumusețea și căldura relației dintre nepoți și bunici. Această poezie rămâne o mărturie a iubirii și respectului profund pe care le purtăm bunicilor noștri, amintindu-ne mereu de farmecul și simplitatea momentelor petrecute alături de ei.
Aceasta captează dragostea și respectul pentru bunici într-un mod emoționant.
Din trestii stârniţi de vânt
Şi tremurând de jale,
Veniţi, voi lacrimi de cuvânt,
Voi, cânturi de pe vale!
Tu, lină briză, în zefir
De farmec te transformă,
Şi vino, fără de simţir,
Şi-mbracă-a mea formă!
Ca într-un vis îngândurat
De vise cu poveşti,
În care totul e-mbrăcat
În farmec de poveşti,
Să mă ridic lin, ca-ntr-un zbor,
Pe unda de zefir,
Şi să mă duc, să pot să-ţi vorbesc
Tu, bună mea de măr!
Cu ochii blânzi, plini de-adăpost,
Cu părul tău cărunt,
Cu zâmbetul tău cel pios,
Tu, bună, scump pământ!
Te văd din nou cum îţi deschizi
La pieptul tău pios
Privirea ta ce poartă-n ea
Pe Dumnezeu Hristos.
Să te revăd, să-ţi pot vorbi,
Să-ţi spun c-aş vrea să mor,
Să vin la tine-n veşnicii,
Într-un etern amor.
Să-ţi simt iar braţul tău cel sfânt
Cum mă cuprinde lin,
Şi cum în pace mă alinţi
Cu-al tău suspin divin.
Aceasta e dorinţa mea,
Aceasta-mi este vrerea,
Să-ţi văd chipul din nou,
Să-ţi simt iarăşi puterea.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil