Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Yale arată că o simplă schimbare de mentalitate poate reduce la jumătate o greșeală frecventă pe care mulți părinți o fac.
Faptul că ai dat clic pe acest articol despre cum să crești copii mai fericiți și mai independenți indică deja că ești un părinte implicat și grijuliu! Copiii tăi nu sunt neglijați sau abuzați, iar tu, cel mai probabil, cunoști diferitele stiluri de parenting și te-ai întrebat care dintre ele se potrivește cel mai bine familiei tale.
Cu toate acestea, simplul fapt că îți pasă profund de binele copiilor nu te scutește de greșelile semnificative pe care le pot face părinții. Potrivit experților, tocmai iubirea și îngrijorarea excesivă îi fac pe părinți mai predispuși la o eroare distructivă specifică: supraprotejarea.
Vestea bună? Cercetările recente de la Yale oferă o soluție simplă pentru a reduce la jumătate frecvența acestei greșeli comune. Tot ce trebuie este o mică schimbare de perspectivă.
SURSA FOTO: freepik.com @amixstudio
Într-o epocă în care normele moderne promovează un stil de parenting implicat și disponibil emoțional, tot mai puțini părinți sunt duri sau absenți. Totuși, problema este că, adesea, pendulul se înclină prea mult în direcția opusă, iar părinții ajung să își protejeze excesiv copiii.
„Supravegherea constantă și intervențiile excesive pot afecta șansele copiilor de a deveni curajoși și rezilienți”, explică psihologul Camilo Ortiz și activista Lenore Skenazy într-un articol recent publicat în The New York Times, citat de inc.com. Ei citează un studiu din Jurnalul de Pediatrie care susține această concluzie.
„Atunci când un adult este mereu prezent – fie fizic, fie prin mijloace electronice – copiii nu ajung niciodată să descopere cu adevărat de ce sunt capabili”, subliniază autorii.
Copiii supraprotejați nu doar că devin mai puțin inventivi și rezilienți, dar sunt și mai predispuși la anxietate. Pe măsură ce cresc, această atitudine de „plutire” permanentă poate tensiona relația părinte-copil.
„Cu siguranță nu mi-ar fi plăcut ca părinții mei să fie martori la fiecare pas greșit al meu în drumul spre maturitate”, scrie autoarea Devorah Heitner în The Atlantic. În același articol, ea aduce dovezi că supravegherea constantă a adolescenților le răpește oportunitatea de a greși și de a învăța din propriile erori.
Această tendință de supraprotejare nu doar limitează dezvoltarea autonomiei copiilor, dar poate să îi priveze de lecții esențiale pentru viață.
Numeroase studii, opinii ale psihologilor și observații generale indică faptul că părinții grijulii și implicați – cei care citesc frecvent sfaturi online despre creșterea copiilor – sunt adesea vinovați de supraprotejare. În încercarea lor de a face prea multe pentru copii, ajung să le reducă independența și nivelul de fericire.
Această tendință provine, desigur, din dragoste și anxietate. Teama și grija sunt componente firești ale creșterii unui copil. Nu este vorba că părinții ar trebui să le pese mai puțin, ci mai degrabă că ar trebui să găsească un echilibru.
Așadar, cum poți evita alunecarea involuntară în capcana supraprotejării distructive?
SURSA FOTO: freepik.com @pixel-shot.com
Primul pas este să înțelegi problema. Dar un studiu recent al Universității Yale, publicat în revista Child Development, sugerează că o simplă schimbare de mentalitate îi poate ajuta pe părinții bine intenționați să evite să le facă rău copiilor printr-o implicare excesivă.
Potrivit autorului principal al studiului, Reut Shachnai, părinții de astăzi tind să fie prea implicați.
„Când un adult intervine și rezolvă o sarcină pentru un copil mic, îi poate răpi oportunitatea de a învăța cum să finalizeze singur acea sarcină. Acest lucru poate afecta dezvoltarea autoeficacității, autonomiei și altor abilități esențiale pentru viață”, a explicat Shachnai pentru Neuroscience News.
Pentru a combate această tendință, echipa de cercetare a implementat o intervenție simplă. Au învățat părinții preșcolarilor să privească dificultățile cotidiene ale copiilor nu ca pe probleme ce trebuie rezolvate, ci ca pe oportunități valoroase de învățare. Această mică schimbare de perspectivă a dus la reducerea cu 50% a intervențiilor inutile ale părinților în activitățile copiilor lor.
Această abordare demonstrează cât de mult poate conta o schimbare de mentalitate pentru a le permite copiilor să devină mai independenți și mai pregătiți pentru viață.
Concluzia cercetătorilor este clară: poate fi dificil să te abții de la intervenție atunci când ești în întârziere, iar copilul tău petrece 10 minute încercând să-și încalțe pantofii. Totuși, este important să-ți amintești că aceste încercări sunt, de fapt, lecții esențiale care îi ajută să dezvolte abilități importante pentru viață.
„Pe baza cercetărilor noastre, le recomandăm părinților, profesorilor și mentorilor următoarele: data viitoare când simțiți impulsul de a finaliza o sarcină în locul unui copil, luați un moment pentru a aprecia tot ce pot învăța încercând să finalizeze singuri acea sarcină”, subliniază Julia Leonard, autorul principal al studiului.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil