Noile cercetări avertizează asupra dezaprobării materne din partea prietenilor în această etapă vitală de dezvoltare.
David Bueno, doctor în biologie, specialist în neuroeducație și autorul cărții „Creierul adolescentului”, a explicat într-un interviu acordat publicației ABC cum funcționează creierul tinerilor în această fază a vieții.
Printre altele, el a evidențiat cum validarea grupului, adică integrarea între semeni, este esențială pentru toți copiii. Ca părinte, este posibil să nu-ți placă anumiți adolescenți din anturajul copilului tău.
În această situație, Bueno explică: „Ca părinți, putem sugera dacă o prietenie ni se pare toxică, dar să evităm să spunem acest lucru direct, pentru că atunci copiii ne vor răspunde: 'E prietenul meu, nu te băga'. Și nu vom putea schimba nimic. În schimb, dacă spunem: 'O prietenă mi-a povestit că fiica ei are o prietenă care face X lucruri…', copiii vor recepta mesajul.”
Părinții trebuie să dea dovadă de multă ingeniozitate în această etapă de dezvoltare, deoarece este esențial ca adolescenții „să nu se simtă interogați” când vine vorba de prietenii lor, altfel se vor închide în ei. Noile cercetări susțin aceeași idee: interzicerea prieteniilor este contraproductivă.
De obicei, părinții tind să interzică atunci când copiii nu respectă îndrumările lor. Și, deși este clar că aceasta este o manifestare a unei responsabilități părintești, nu este întotdeauna ușor să-i facă pe minori să înțeleagă anumite influențe negative din mediul lor. Din acest motiv, de multe ori părinții optează pentru interdicții. Cu toate acestea, această abordare nu funcționează.
SURSA FOTO: freepik.com @pixel-shot.com
Cercetarea „Dezaprobarea maternă a prietenilor ca răspuns la problemele de comportament ale copilului dăunează statutului de egal la preadolescenți și adolescenții timpurii”, realizată de Universitatea Florida Atlantic și publicată în „The Journal of Child Psychology and Psychiatry”, avertizează părinții, în special mamele, deoarece acestea tind să se implice mai mult, să nu interzică prieteniile copiilor, deoarece această interdicție nu va face decât să agraveze o situație deja problematică.
Rezultatele, obținute prin monitorizarea a 292 de băieți și 270 de fete cu vârste cuprinse între 9 și 14 ani, pe parcursul unui an școlar, au arătat că dezaprobarea maternă față de prieteni agravează problemele de comportament pe care, inițial, se dorea să le prevină.
Dr. Brett Laursen, coautor al studiului și profesor de psihologie la Universitatea Florida Atlantic, împreună cu colegii săi de la Universitatea Mykolas Romeris din Vilnius, Lituania, au cerut participanților să completeze un sondaj la începutul, mijlocul și sfârșitul anului școlar. În fiecare etapă au fost evaluate statutul în cadrul grupului de colegi (simpatie și antipatie), nivelul de perturbare în clasă și percepția copiilor asupra dezaprobării mamelor față de prietenii lor.
Rezultatele au arătat că eforturile mamelor de a interveni în relațiile problematice dintre copii, prin interzicerea prieteniilor, au fost contraproductive. Mamele cărora nu le plăceau prietenii copiilor lor, fără să-și dea seama, au agravat problemele de comportament ale acestora. De fapt, atunci când părinții au reacționat cu dezaprobare față de prieteni, lucru raportat de copii în sondaje, acest lucru a deteriorat neintenționat relațiile copilului cu colegii, înstrăinându-i de grup.
Aceasta a cauzat dificultăți de adaptare, deoarece dezaprobarea maternă a provocat nu doar scăderea numărului de colegi care se bucurau de compania copilului, ci și nemulțumirea activă a acestora.
SURSA FOTO: freepik.com @vgstockstudio
„Descoperirile sunt importante pentru că arată mecanismul prin care dezaprobarea prietenilor duce la agravarea problemelor de comportament”, explică dr. Laursen. „Dezaprobarea maternă are consecințe contraproductive asupra comportamentului copilului din cauza impactului pe care îl are asupra relațiilor între egali. Prietenii pot reacționa la această dezaprobare răspândind dispreț sau ridiculizând copilul în grupul de colegi.”
Astfel, oportunitățile sociale ale copilului pot să se diminueze, deoarece colegii vor evita să se asocieze cu cineva perceput ca „necool”. Nu trebuie uitat că, în adolescență, copiii caută în mod special aprobarea grupului.
Presupunând că mama își atinge scopul și prietenia interzisă se încheie, Laursen reflectă: „Să ne imaginăm acest scenariu. O prietenie se termină pentru că o mamă o interzice. Acum copilul trebuie să-și găsească un nou prieten. Cine vrea să fie prieten cu cineva care are o mamă care se amestecă în relațiile lui? Este foarte probabil ca opțiunile să fie acum destul de limitate, iar copilul să fie forțat să se asocieze cu cineva care este deja respins de colegi; cineva care are și el dificultăți în a-și face prieteni. Adesea, acești copii sunt neplăcuți pentru că au și ei probleme de comportament.”
Astfel, intervenția părinților în relațiile sociale ale copilului poate să-l oblige să se împrietenească cu un coleg nepotrivit, deoarece nu are alte alternative.
În final, dacă un copil cu probleme de comportament este forțat să se împrietenească cu alți copii cu dificultăți de adaptare, există riscul ca el să fie influențat de aceștia și să adopte comportamente deviante, exact ceea ce mamele încearcă să evite. Mai mult, pierderea statutului în rândul colegilor poate duce la o creștere a problemelor de comportament, deoarece copilul va suferi mai mult și va folosi mecanisme de adaptare inadecvate.
În cele din urmă, copiii respinși riscă să fie excluși din interacțiunile sociale cu colegi tipici, pierzând astfel ocazia de a dezvolta abilități sociale adecvate vârstei.
„Părinții ar trebui să ia în considerare alternative pozitive în loc să interzică prietenii”, sugerează Laursen. „Concentrează-te pe menținerea unor relații pozitive cu copiii, deoarece căldura și sprijinul pot reprezenta un tampon eficient împotriva presiunilor negative din partea colegilor, prevenind astfel o spirală descendentă a problemelor de comportament și adaptare.”
De asemenea, cercetătorii sugerează că părinții pot facilita implicarea constructivă a copiilor în medii supravegheate și pot încuraja participarea la cluburi și activități coordonate de adulți, care pot limita comportamentele deviante.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil