Dacă ai un copil cu vârsta între doi și trei ani, cu siguranță ai experimentat momente când parcă totul se învârte în jurul lui! Comportamentele egocentrice, precum egoismul, crizele de furie și pretențiile, par a fi la ordinea zilei. Și, să știi că este absolut normal!
La această vârstă, copiii tăi trec printr-un stadiu timpuriu al dezvoltării cognitive, numit etapa preoperațională (între doi și șapte ani), așa cum a descris Jean Piaget. Această etapă este caracterizată de dezvoltarea gândirii, jocul simbolic, imaginație, îmbunătățirea limbajului și, bineînțeles, egocentrismul. Copilul tău se simte ca centrul universului, iar asta e o parte normală a procesului de dezvoltare.
Chiar dacă comportamentele egocentrice pot părea provocatoare pentru părinți, ele au un rol esențial în dezvoltarea copiilor. Aceste comportamente contribuie la dezvoltarea lor cognitivă și emoțională. Așa că, în ciuda momentelor de frustrare, poți fi sigur că micuțul tău se dezvoltă în mod sănătos.
Citește și 5 lucruri pe care părinții le fac greșit atunci când stimulează copilul: Îi dăunează învățării!
Etapa egocentrică din copilărie, așa cum a fost definită de celebrul Jean Piaget, reprezintă un punct important în dezvoltarea cognitivă a copiilor și se desfășoară în perioada preoperațională, cuprinsă între vârstele de 2 și 7 ani.
În timpul etapei egocentrice, copiii au o perspectivă specială asupra lumii din jurul lor, concentrându-se în principal pe propria lor viziune și având dificultăți în a înțelege perspectivele altor persoane (deși, de obicei, abilitatea de a lua în considerare punctele de vedere ale altora începe să se dezvolte după vârsta de patru ani, așa cum vom discuta mai târziu).
Cu termenul „egocentrism”, Piaget ne arată că micuții nu pot să se plaseze într-o altă perspectivă decât cea proprie. Acesta este un concept care se traduce în dificultatea pe care o au copiii în a se gândi din afara „bulei” lor personale, pentru a înțelege și lua în considerare punctele de vedere ale celorlalți.
Acest egocentrism se manifestă în toate aspectele vieții copiilor, inclusiv în limbajul lor, în modul în care se joacă și în interacțiunile lor sociale. Este o etapă captivantă și plină de învățăminte, deși poate pune la încercare răbdarea părinților.
Să aruncăm o privire mai atentă asupra a cinci comportamente egocentrice la copii și să descoperim de ce acestea au un impact pozitiv asupra dezvoltării lor:
Lipsa de empatie: Copiii aflați în etapa egocentrică pot avea dificultăți în a înțelege emoțiile și perspectivele celorlalți, ceea ce poate duce la momente în care par insensibili. Totuși, această lipsă de empatie reprezintă o oportunitate de a învăța copiii despre emoții și empatie. Părinții pot oferi un mediu sigur pentru a-și exprima emoțiile, modelând în același timp empatia față de ceilalți. Astfel, se contribuie la dezvoltarea capacității copiilor de a se pune în pielea altora, un aspect esențial pentru construirea relațiilor interpersonale sănătoase.
Nevoia de atenție constantă și gelozie: Copiii egocentrici caută adesea atenție constantă și pot deveni geloși atunci când alții primesc mai multă atenție. Această nevoie arată dorința lor de securitate și legătură emoțională. Furnizarea de îngrijire și validarea sentimentelor lor contribuie la consolidarea unui atașament sigur între copil și părinți sau îngrijitori, promovând încrederea și stima de sine, aspecte esențiale pentru dezvoltarea lor emoțională și socială.
Concentrare pe ei înșiși: Egocentrismul reprezintă concentrarea copiilor pe propriile interese și nevoi, neglijând adesea perspectiva altora. Acest comportament este o parte naturală a dezvoltării timpurii și ajută la construirea unei identități solide și a autonomiei. Pe măsură ce copiii explorează propriile preferințe și dorințe, învață să își echilibreze nevoile cu cele ale altora, dezvoltând abilități de rezolvare a conflictelor și de cooperare.
Dificultăți în împărtășire: Dificultatea de a împărtăși jucării și alte obiecte este un alt aspect tipic al etapei egocentrice. Acest comportament, deși obișnuit, indică dorința copiilor de a-și defini spațiul personal și de a stabili limite sănătoase. În același timp, îi învață să fie flexibili în gândire și să înțeleagă importanța colaborării cu ceilalți.
Comunicare ineficientă: În etapa egocentrică, copiii pot avea dificultăți în a-și exprima nevoile și dorințele în mod clar și eficient, deoarece le este greu să înțeleagă că alții pot gândi diferit. Acest lucru poate duce la crize de furie. Totuși, aceste momente reprezintă o oportunitate de a învăța copiii abilități de comunicare. Adulții pot ajuta copiii să-și exprime sentimentele și gândurile într-un mod adecvat, contribuind la dezvoltarea abilităților de gestionare a emoțiilor, care le vor folosi pe tot parcursul vieții.
Egocentrismul, ca parte a dezvoltării copiilor, este un aspect firesc și sănătos. Totuși, acest egocentrism nu este o trăsătură permanentă; poate fi depășit pe măsură ce copiii cresc și se dezvoltă. De obicei, pe la vârsta de patru ani, când dezvoltarea limbajului este într-o fază avansată, copiii încep să interacționeze mai bine cu ceilalți și să înțeleagă că există și alte puncte de vedere în afară de al lor. Acesta este un pas semnificativ către o gândire mai logică și mai socială.
Ca părinți, rolul nostru este să-i însoțim pe copii în această etapă de dezvoltare. Trebuie să-i înțelegem, fără a-i judeca pentru egocentrismul lor. La nivel cognitiv, ei nu au încă capacitatea de a se pune în locul altora și de a vedea lumea din altă perspectivă. Cu puțină îndrumare și răbdare, îi putem ajuta să dezvolte empatia pe măsură ce cresc. Această abilitate este esențială pentru construirea relațiilor sănătoase și pentru a se adapta cu succes la o lume socială în continuă schimbare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil