Atunci când vine vorba de inteligență, mulți dintre noi tind să o asocieze cu cunoștințele acumulate sau cu capacitatea de a rezolva probleme complexe.
Însă, potrivit unui doctor în filosofie, există un comportament simplu care poate trăda lipsa unei gândiri mai profunde: tendința de a-ți impune opiniile fără a asculta sau a lua în considerare punctele de vedere ale altora.
Acest tip de comportament poate părea inofensiv la prima vedere, dar, conform specialiștilor, poate dezvălui o lipsă de deschidere mentală și de dorință de a învăța și evolua.
„Un semn că cineva nu este foarte inteligent este faptul că întotdeauna trebuie să dea vina pe alți oameni pentru problemele lor. Adică, niciodată nu este ceva ce au făcut ei, întotdeauna este vina altcuiva.”
Cu toții am cunoscut astfel de persoane, desigur. Suntem cumva într-o eră de aur (sau mai degrabă într-o eră întunecată, după cum se poate spune) a acestui tip de oameni, dacă stai să te gândești, de la climatul politic îngrijorător care dă vina pe minorități pentru toate problemele noastre, până la părinții care ajung să fie străini de copiii lor adulți pur și simplu pentru că refuză să își asume responsabilitatea pentru greșelile lor.
Punctul de vedere al lui de Medeiros ar putea fi un pic reductiv — mulți oameni evită introspecția din cauza traumelor, de exemplu. Asta nu îi face neapărat mai puțin inteligenți. Cu toate acestea, există un precedent îndelungat pentru teoria sa.
Psihologia spune că trăsături precum conștiința de sine și introspecția — acea abilitate de a fi „auto-critici”, după cum a spus de Medeiros — sunt, de fapt, indicatori ai unei inteligențe ridicate. De asemenea, plăcerea sau nevoia de solitudine, care este o condiție necesară pentru a putea fi introspectiv, este considerată tot un indicator al inteligenței ridicate.
În final, ideea că evitarea introspecției și refuzul de a-ți asuma responsabilitatea pentru greșelile proprii pot semnala o limitare a gândirii nu trebuie privită în mod absolut.
Desigur, există numeroși factori care influențează comportamentele și reacțiile unei persoane, iar traumele sau experiențele dificile din trecut pot face ca introspecția să fie mai greu accesibilă.
Aceasta nu înseamnă însă că persoanele care se află într-un astfel de proces sunt neapărat mai puțin inteligente. Totuși, cercetările din psihologie sugerează că trăsături precum auto-conștientizarea, capacitatea de a reflecta asupra propriilor acțiuni și de a învăța din greșelile trecutului sunt în strânsă legătură cu un nivel mai înalt de inteligență.
De fapt, introspecția este considerată esențială pentru dezvoltarea unui raționament complex și pentru îmbunătățirea abilității de a rezolva probleme.
Persoanele care sunt capabile să își examineze propriile gânduri și acțiuni într-un mod critic și obiectiv tind să aibă o înțelegere mai profundă a propriei persoane și a lumii în care trăiesc. În acest sens, nu doar acumularea de cunoștințe, ci și capacitatea de a reflecta asupra lor și de a le aplica într-un mod adaptiv este ceea ce definește cu adevărat inteligența.
Așadar, în loc să privim refuzul de a înfrunta greșelile ca pe un semn de „lipsă de inteligență”, poate că ar trebui să-l considerăm un semn al unui proces psihologic mai complex sau al unei limitări în abilitățile de auto-reflecție, care poate fi depășită prin înțelegere și suport. Capacitatea de a fi sincer cu sine și de a învăța din propriile greșeli reprezintă, fără îndoială, un indicator al unei inteligențe superioare, iar acest lucru ar trebui să fie apreciat și cultivat în orice context.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil