Ce anume îi ajută pe copii – de la bebeluși până la adolescenți – să devină mai inteligenți?
Iată 10 aspecte susținute de știință care pot contribui la dezvoltarea cognitivă a copiilor, conform time.com.
SURSA FOTO: freepik.com @user13397144
Simplu și clar: studiile arată că lecțiile de muzică contribuie la dezvoltarea inteligenței copiilor.
Comparativ cu cei din grupurile de control, copiii care au urmat cursuri de muzică au înregistrat creșteri mai mari ale IQ-ului.
Deși efectul nu a fost foarte pronunțat, acesta s-a reflectat în diverse subteste IQ, în scorurile indexate și într-o măsură standardizată a performanței academice.
Beneficiile educației muzicale nu se opresc aici – ele sunt valabile pentru toate vârstele.
Cercetările arată că pregătirea muzicală îmbunătățește rezultatele școlare ale elevilor.
Mai mult decât atât, un studiu realizat de Universitatea Northwestern a descoperit că exercițiile muzicale pot avea efecte pozitive și asupra persoanelor în vârstă, contribuind la reducerea impactului îmbătrânirii asupra creierului.
Se spune că cei care petrec mai mult timp jucându-se sunt mai puțin inteligenți decât cei care stau în bibliotecă. Dar dacă ai putea combina cele două activități?
O condiție fizică bună îmbunătățește capacitatea de învățare. De exemplu, după exerciții fizice, oamenii învață cu 20% mai rapid cuvinte noi.
Conform cărții Spark: Noua știință revoluționară a exercițiului și a creierului, un studiu german din 2007 a demonstrat că participanții care au făcut mișcare au reținut mai ușor vocabular nou, iar această îmbunătățire a fost direct corelată cu nivelul de BDNF (un factor neurotrofic esențial pentru învățare).
De asemenea, un program de exerciții fizice desfășurat timp de trei luni a dus la o creștere cu 30% a fluxului sanguin către hipocamp – zona creierului responsabilă de memorie și învățare.
SURSA FOTO: freepik.com @mku018
Dacă ai un copil care învață să citească, nu-l lăsa doar să privească imaginile din carte în timp ce îi citești.
Atrage-i atenția asupra cuvintelor și implică-l activ în lectură. Cercetările arată că acest lucru îi îmbunătățește abilitățile de citire:
„Atunci când lectura comună este însoțită de o atenție explicită asupra dezvoltării competențelor de citire, aceasta devine un instrument eficient pentru îmbunătățirea alfabetizării timpurii, chiar și în cazul copiilor din medii dezavantajate.”
O oră de somn pierdută poate face ca un elev de clasa a VI-a să aibă performanțele cognitive ale unui elev de clasa a patra.
În cartea NurtureShock se explică acest fenomen astfel:
„Pierderea unei ore de somn echivalează cu doi ani de întârziere în maturizarea și dezvoltarea cognitivă”, afirmă cercetătorul Avi Sadeh.
De asemenea, există o legătură directă între notele elevilor și durata medie a somnului.
„Elevii care obțineau nota A dormeau, în medie, cu 15 minute mai mult decât cei cu nota B, care, la rândul lor, dormeau cu 15 minute mai mult decât cei cu nota C, și așa mai departe.”
Aceasta confirmă un alt studiu realizat pe peste 3.000 de liceeni din Rhode Island, care a arătat că fiecare 15 minute suplimentare de somn contează în performanța școlară.
Autodisciplina este un predictor mai bun al succesului în viață decât IQ-ul.
În cartea sa, The Power of Habit: Why We Do What We Do in Life and Business, Charles Duhigg explică:
„Zeci de studii arată că puterea voinței este cel mai important factor pentru succesul individual.
Elevii cu un nivel ridicat de autodisciplină obțin note mai bune, sunt acceptați la școli mai prestigioase, lipsesc mai puțin de la cursuri și petrec mai puțin timp în fața televizorului, concentrându-se mai mult pe teme.
Autodisciplina a prezis performanța academică mai bine decât IQ-ul și a fost un indicator mai puternic al progresului școlar pe parcursul unui an.”
Succesul nu depinde doar de inteligența brută, ci și de conștiinciozitate.
În cartea How Children Succeed: Grit, Curiosity, and the Hidden Power of Character, se subliniază că:
„Conștiinciozitatea este trăsătura care prezice cel mai bine succesul la locul de muncă, dar și în multe alte domenii ale vieții.
Persoanele conștiincioase obțin note mai mari, au un risc mai mic de a comite infracțiuni, rămân mai mult timp căsătorite și au o speranță de viață mai mare.
Au, de asemenea, un risc mai scăzut de a dezvolta afecțiuni precum hipertensiunea arterială sau Alzheimer.”
Cine reușește cel mai bine în viață? Cei care dau dovadă de perseverență și pasiune pentru obiectivele pe termen lung.
În Drive: The Surprising Truth About What Motivates Us, cercetătorii au descoperit că cel mai bun predictor al succesului este o trăsătură numită „grit” – determinarea și angajamentul față de un scop pe termen lung.
Jocurile de antrenament cerebral și programele educaționale pasive, precum Baby Einstein, nu funcționează. De fapt, unele studii sugerează că pot avea chiar un efect negativ asupra copiilor.
În cartea Brain Rules for Baby: How to Raise a Smart and Happy Child from Zero to Five, se arată că:
„Aceste produse nu au avut niciun impact pozitiv asupra vocabularului copiilor cu vârste între 17 și 24 de luni.
Mai mult, unii copii expuși frecvent la astfel de programe au înregistrat un regres, înțelegând cu șase până la opt cuvinte mai puțin decât cei care nu le-au urmărit.”
Învățarea reală este activă, nu pasivă.
Dan Coyle, autorul cărții The Talent Code, recomandă:
„Creierul nostru învață cel mai bine prin practică, nu doar prin ascultare sau citire.
Pentru multe abilități, este mai eficient să petreci aproximativ două treimi din timp exersând, în loc să asimilezi pasiv informația. Dacă vrei să memorezi un text, petrece doar 30% din timp citindu-l și 70% testându-te asupra lui.”
SURSA FOTO: freepik.com @vgstockstudio
O alimentație sănătoasă este esențială pentru performanța academică.
Toată lumea știe că micul dejun din ziua unui test important contează. Studiile arată că alimentele bogate în carbohidrați, fibre și cu digestie lentă, cum ar fi fulgii de ovăz, sunt cele mai indicate.
Dar ceea ce mâncăm pe parcursul întregii săptămâni anterioare poate avea un impact semnificativ asupra performanței cognitive.
Un studiu a analizat un grup de studenți înainte și după ce au urmat timp de cinci zile o dietă bogată în grăsimi și săracă în carbohidrați (bazată pe carne, ouă, brânză și smântână). Rezultatele au arătat o scădere a atenției și a vitezei de gândire.
În același timp, cofeina și zahărul pot avea efecte pozitive asupra creierului, dacă sunt consumate strategic.
Cercetările sugerează că:
„Cofeina și glucoza pot îmbunătăți atenția și memoria de lucru, sporind eficiența sistemului cognitiv.”
În loc să le oferim copiilor dulciuri în momente de relaxare, poate ar fi mai util să le primească atunci când au nevoie de un impuls de concentrare – de exemplu, în timpul studiului.
Copiii fericiți au mai multe șanse să devină adulți de succes și împliniți.
În cartea Raising Happiness: 10 Simple Steps for More Joyful Kids and Happier Parents, se explică de ce fericirea este un avantaj major într-o lume obsedată de performanță:
„În medie, oamenii fericiți au mai mult succes decât cei nefericiți, atât în carieră, cât și în viața personală. Ei primesc evaluări mai bune la locul de muncă, ocupă poziții mai prestigioase și câștigă salarii mai mari.
De asemenea, au șanse mai mari să se căsătorească, iar odată căsătoriți, sunt mai mulțumiți de relația lor.”
Care este primul pas pentru a crește copii mai fericiți? Să fii tu un părinte fericit.
Genetica joacă un rol important în dezvoltarea copiilor. Dar educația pe care le-o oferi? Nu influențează atât de mult pe cât ai crede.
În cartea The Tipping Point de Malcolm Gladwell, se explică un fenomen surprinzător:
„Când vine vorba de inteligență și anumite trăsături de personalitate, copiii biologici seamănă cu părinții lor.
Însă, pentru copiii adoptați, lucrurile stau diferit: rezultatele lor nu au nicio legătură cu părinții adoptivi. Acești copii nu sunt mai asemănători, ca personalitate sau abilități intelectuale, cu cei care i-au crescut decât ar fi cu doi adulți aleși la întâmplare de pe stradă.”
Atunci, ce influențează major comportamentul copiilor? Grupul de prieteni.
De obicei, se vorbește despre influența negativă a colegilor, dar de cele mai multe ori, aceasta este pozitivă. Un mediu bun face diferența:
- Să locuiești într-un cartier decent
- Să alegi o școală de calitate
- Să te asiguri că ai tăi copii își petrec timpul cu prieteni buni
Și iată un detaliu interesant: Cel mai simplu mod prin care un student își poate îmbunătăți performanțele academice este să aibă un coleg de cameră inteligent.
În The Happiness Advantage, cercetătorul Bruce Sacerdote a descoperit că:
„Atunci când studenții cu medii scăzute s-au mutat cu colegi care aveau note mai bune, performanțele lor s-au îmbunătățit.
Se pare că elevii 'se molipsesc' unii de la alții cu obiceiuri bune (și rele) de învățare. Astfel, un coleg de cameră cu note mari poate ridica media celui mai slab pregătit.”
SURSA FOTO: freepik.com @mako_studio
Dacă ai încredere că al tău copil este inteligent și capabil, această credință poate face diferența.
Un studiu celebru arată un lucru fascinant: când profesorii au fost convinși că anumiți elevi sunt „deosebit de promițători”, acei copii chiar au început să obțină rezultate mai bune – deși fuseseră aleși la întâmplare!
În The Heart of Social Psychology, se explică fenomenul astfel:
„Rosenthal și Lenore Jacobson (1968) au realizat un experiment într-o școală primară. Le-au spus profesorilor că unii copii sunt `viitori performeri academici de excepție` – însă, în realitate, acești copii au fost selectați aleatoriu.
Cercetătorii nu au făcut nimic altceva pentru a-i diferenția. Cu toate acestea, până la sfârșitul anului școlar, 30% dintre acești copii au înregistrat o creștere medie de 22 de puncte IQ, iar aproape toți au obținut cel puțin 10 puncte IQ în plus.”
Concluzia? Când ai încredere în potențialul copilului tău, el își crește șansele de a reuși.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil