Copilul amână mereu temele? Vina ar putea fi a părinților. Corelația dintre întârzierea la studiu și stima de sine scăzută

De ce unii copii amână sarcinile, în ciuda eforturilor părinților de a-i motiva? Răspunsul nu este întotdeauna simplu, dar o analiză a influenței părinților și a stimei de sine a copiilor poate oferi indicii importante.

Întârzierea la studiu: O problemă complexă

Amânarea temelor nu este doar o chestiune de lipsă de disciplină. Este adesea un simptom al unei probleme mai profunde.

Mulți copii care amână sarcinile o fac din teama de a nu reuși sau dintr-o percepție negativă asupra abilităților lor.

Această atitudine poate avea rădăcini adânci în relațiile cu părinții și în modul în care aceștia își susțin copiii.

Vina părinților: Stiluri de parenting și impactul lor

Stilul de parenting joacă un rol crucial în dezvoltarea stimei de sine a copilului. Părinții care adoptă un stil autoritar, bazat pe critici constante și așteptări nerealiste, pot contribui la dezvoltarea unei stime de sine scăzute. Acești copii pot deveni anxioși și pot evita provocările, inclusiv sarcinile școlare.

Pe de altă parte, părinții care oferă sprijin emoțional, recunoaștere și încurajare ajută copiii să-și dezvolte încrederea în sine și să-și asume responsabilitatea pentru studiile lor.

Corelația dintre stima de sine și amânare

Cercetările sugerează că există o legătură directă între stima de sine și tendința de a amâna sarcinile.

Copiii cu o stimă de sine scăzută pot percepe temele ca pe o provocare insurmontabilă. Această teamă de eșec îi determină să amâne, preferând să evite o situație care le-ar putea confirma temerile.

În schimb, copiii cu o stimă de sine sănătoasă abordează provocările cu o atitudine pozitivă și sunt mai predispuși să își gestioneze timpul eficient.

Foto: Freepik @katemangostar

Ce pot face părinții?

Pentru a combate amânarea temelor și a sprijini dezvoltarea unei stime de sine sănătoase, părinții pot adopta câteva strategii:

Încurajarea efortului, nu doar a rezultatului: Este important ca părinții să recunoască și să laude eforturile depuse de copii, nu doar realizările lor. Acest lucru îi ajută să înțeleagă că procesul de învățare este la fel de important ca și rezultatul final.

Stabilirea unor așteptări realiste: Așteptările nerealiste pot duce la dezamăgire și frustrări. Părinții ar trebui să stabilească obiective pe termen scurt, realizabile și să ofere sprijin constant.

Promovarea independenței: Încurajarea copiilor să ia decizii și să își asume responsabilitatea pentru sarcinile lor poate ajuta la construirea încrederii în sine.

Comunicarea deschisă: Discuțiile despre temeri, provocări și succese pot ajuta copiii să își exprime sentimentele și să găsească soluții împreună cu părinții.

Prin urmare, amânarea temelor nu este doar o problemă de management al timpului; este un indicator al stării emoționale și al stimei de sine a copilului. Părinții joacă un rol esențial în formarea acestei stime de sine.

Prin adoptarea unei abordări sprijinitoare și încurajatoare, părinții pot ajuta copiii să depășească amânarea, să își dezvolte abilitățile necesare pentru a învăța eficient și, cel mai important, să își construiască o imagine de sine sănătoasă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.