Cultivarea rezilienței emoționale la copiii de vârstă școlară este esențială pentru a-i ajuta să facă față provocărilor și stresului din viața de zi cu zi, inclusiv la școală. Studiile de la Universitatea Berkeley au explorat diverse tehnici și principii pe care părinții le pot folosi pentru a sprijini dezvoltarea acestei abilități la copiii lor.
Reziliența emoțională se referă la capacitatea unei persoane de a se adapta și a se recupera din situații dificile, stresante sau traumatizante.
Pentru copiii de vârstă școlară, aceasta implică abilitatea de a-și gestiona emoțiile, de a face față dezamăgirilor, de a învăța din eșecuri și de a persevera în ciuda dificultăților academice, sociale sau emoționale.
Citește și Părinții care fac aceste cinci lucruri cresc copii care sunt mai rezilienți decât majoritatea
Potrivit studiilor de la Berkeley, copiii rezilienți au o sănătate mentală mai bună, sunt mai puțin susceptibili la anxietate și depresie și sunt capabili să-și construiască relații sociale mai puternice.
De asemenea, aceștia pot face față mai bine stresului legat de școală, cum ar fi presiunea notelor, problemele cu colegii sau dificultățile de învățare.
SURSA FOTO: freepik.com @ksandrphoto
Studiile de la Berkeley arată că părinții pot ajuta copiii să dezvolte o mentalitate de creștere (growth mindset), adică convingerea că abilitățile și inteligența pot fi dezvoltate prin efort și practică.
Acest tip de gândire ajută copiii să vadă eșecurile ca pe oportunități de învățare, nu ca pe ceva definitiv.
Exemplu practic: Încurajează copilul să folosească afirmații pozitive, cum ar fi „nu știu asta încă, dar voi învăța.” Evită etichetările negative, cum ar fi „nu sunt bun la matematică” și încurajează ideea că efortul duce la progres.
Un mediu familial sigur și stabil, unde copiii se simt iubiți și acceptați, este fundamentul rezilienței emoționale. Studiile subliniază că părinții trebuie să fie disponibili emoțional pentru copii, oferindu-le sprijin atunci când trec prin momente dificile.
Exemplu practic: Oferă copilului un spațiu deschis în care să-și exprime emoțiile fără teamă de a fi judecat. Încurajează discuțiile despre emoții și ascultă activ, fără a minimaliza sentimentele copilului.
Studiile au arătat că practicile de mindfulness și alte tehnici de relaxare pot ajuta copiii să devină mai rezilienți, reducând anxietatea și stresul. Aceste tehnici îi învață să fie mai prezenți și să își controleze mai bine reacțiile emoționale.
Exemplu practic: Învață copilul exerciții simple de respirație profundă sau tehnici de meditație scurte, pe care să le poată folosi atunci când se simte stresat sau copleșit.
Reziliența se construiește și prin abilitatea de a rezolva probleme și de a lua decizii în situații dificile. Copiii trebuie să fie învățați să gândească analitic, să își evalueze opțiunile și să găsească soluții constructive la problemele lor.
Exemplu practic: Atunci când copilul se confruntă cu o problemă la școală sau în relațiile cu colegii, în loc să-i oferi direct soluția, încurajează-l să gândească singur diferite opțiuni și să-și asume responsabilitatea pentru soluția aleasă.
SURSA FOTO: freepik.com @kolesnikovsergii
Studiile subliniază că părinții sunt modele esențiale pentru copiii lor. Cum îți gestionezi tu propriile emoții și provocări va avea un impact major asupra felului în care copilul tău își dezvoltă reziliența.
Exemplu practic: Arată-i copilului cum gestionezi tu stresul și dezamăgirile în mod constructiv. Vorbește deschis despre emoțiile tale și despre cum le depășești, fie că e vorba de o zi grea la muncă sau de un conflict personal.
Pentru a dezvolta reziliență, copiii trebuie să învețe să fie independenți și să își asume riscuri, chiar și dacă asta înseamnă să facă greșeli. Este important să le permiți să încerce lucruri noi și să se descurce singuri în anumite situații, fără a interveni imediat pentru a-i proteja.
Exemplu practic: Oferă-i oportunități de a lua decizii singur și de a-și asuma riscuri mici, cum ar fi să meargă singur la magazin sau să-și rezolve singur o neînțelegere cu un coleg.
Studiile sugerează că relațiile sociale pozitive, atât cu familia, cât și cu prietenii, contribuie la dezvoltarea rezilienței emoționale. Copiii trebuie să învețe să construiască și să mențină relații sănătoase cu cei din jur.
Exemplu practic: Încurajează copilul să dezvolte prietenii autentice și să participe la activități de grup, cum ar fi sporturile sau activitățile extracurriculare, care promovează colaborarea și sprijinul reciproc.
Reziliența emoțională nu este o trăsătură înnăscută, ci o abilitate care se poate dezvolta prin experiență și sprijin constant. Potrivit cercetărilor de la Universitatea Berkeley, părinții joacă un rol important în dezvoltarea acestei reziliențe, oferind copiilor un mediu sigur, încurajându-le independența și ajutându-i să dezvolte mecanisme sănătoase de a face față stresului.
Prin aplicarea acestor tehnici, părinții își pot sprijini copiii să devină mai puternici emoțional și mai pregătiți pentru provocările școlare și sociale.
Aceste metode nu doar că ajută copilul să se descurce mai bine pe moment, dar pun bazele unei vieți de adult echilibrată și rezistentă în fața adversităților.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil