Alienarea parentală este un subiect sensibil și complex, care afectează din ce în ce mai multe familii în procesele de divorț și custodie. În România, această problematică a căpătat o recunoaștere oficială prin introducerea unei noi legi, recent promulgată. Avocata Adelina Ralea ne-a oferit la Părinți Prezenți o perspectivă detaliată asupra modului în care instanțele de judecată abordează aceste cazuri.
„Legea fiind nouă, deci abia acum promulgată, nu avem o jurisprudență cristalizată foarte bine în acest domeniu și nici în Uniunea Europeană nu avem exemple clar pe alienare, pentru că suntem prima țară”, a declarat Adelina Ralea la Părinți Prezenți, o emisiune marca ParintisiPitici.ro.
Experta evidențiază faptul că, deși termenul de „alienare parentală” este recent formalizat în legislație, instanțele din România au emis decizii relevante în cazurile de divorț și partaj încă dinainte de introducerea acestei legi, chiar dacă nu foloseau acest termen specific. Astfel, jurisprudența a precedat inițiativa legislativă, oferind deja un cadru de referință pentru deciziile viitoare.
„Jurisprudența, adică totalitatea deciziilor date într-un anumit domeniu, a luat-o înaintea legiuitorului. În sensul că, de foarte mult timp, avem decizii în cazuri de divorț, în cazuri de partaj, care nu folosesc neapărat termenul de alienare parentală, dar statuează.
Deci, instanța hotărăște tot pornind de la aceleași motive, deși nu le numește alienare parentală”, a mai explicat avocata.
Alienarea parentală se referă la comportamentul unui părinte care influențează negativ relația copilului cu celălalt părinte, generând resentimente și refuz din partea copilului de a mai avea legături cu acesta. Acest comportament poate varia de la comentarii negative despre celălalt părinte până la manipulare emoțională sau chiar blocarea accesului fizic.
Adelina Ralea subliniază că există cazuri în care instanțele au decis decăderea unui părinte din exercițiul autorității părintești datorită comportamentului său alienator.
„Există cazuri în care unul dintre părinți poate fi decăzut din exercițiul autorității părintești tocmai pentru o astfel de atitudine, pe care astăzi o numim alienare parentală și o definim în termeni foarte clari”, a explicat avocata.
În România, de multe ori, custodia copiilor este acordată mamei, însă există și situații în care tatăl primește custodia, mai ales dacă comportamentul mamei a fost dăunător pentru copil.
„Trebuie să fac o mențiune: în România, de regulă, după cum știm, copilul merge cu mama, dar poate merge și către tată, dacă e cazul. Se întâmplă să fie mama decăzută din drepturi dacă realmente atitudinea ei a generat o situație neplăcută și nedorită.
Deci, instanțele sunt destul de deschise, aș zice. Iar acum vom vedea, pentru că abia a intrat această lege în circuitul legislativ. Vom vedea ce decizii vom avea exact pe articolele din noua reglementare”, a mai spus avocata Adelina Ralea.
Așadar, în România, abordarea alienării parentale în instanțele de judecată este încă la început, dar având în vedere deschiderea judecătorilor și cadrul legislativ nou introdus, se așteaptă ca în timp să se dezvolte o jurisprudență clară și consistentă.
URMĂRIȚI EMISIUNEA INTEGRAL:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil