Stima de sine reprezintă percepția și evaluarea pe care le avem asupra propriei persoane și este influențată de diferite domenii și competențe. În general, putem identifica patru aspecte principale: competența fizică (imaginea de sine), cea cognitiv-academică, acceptarea de către colegi și acceptarea de către părinți.
Percepția asupra acestor abilități joacă un rol esențial în dezvoltarea stimei de sine. Cu cât un copil se simte mai acceptat de cei din jur și, totodată, de sine însuși, cu atât va avea o stimă de sine mai pozitivă.
Astfel, un copil apreciat, valorizat și încurajat pentru realizările sale va căpăta mai multă încredere în sine.
Totuși, atenție! Stima de sine nu depinde doar de ceilalți, ci și de propria persoană, chiar și în copilărie.
Cum evoluează aceasta în primii ani de viață și de ce factori depinde? Haideți să aflăm!
SURSA FOTO: freepik.com @mintpro
Stima de sine în copilărie este influențată de multiple aspecte și nu se rezumă doar la percepția pe care copiii o au despre ei înșiși, fie ea pozitivă sau negativă.
Printre factorii esențiali se numără:
Caracteristicile individuale ale copilului;
Importanța pe care o acordă diferitelor aspecte ale vieții;
Resursele personale;
Educația primită;
Acceptarea și opinia profesorilor, colegilor și familiei;
Relațiile sociale.
Pe parcursul dezvoltării, acești factori vor avea o influență variabilă, devenind mai pregnanți sau mai puțin relevanți în diferite etape ale copilăriei.
Să vedem cum se dezvoltă stima de sine în primii ani de viață, conform specialiștilor de la bebesymas.com.
Stima de sine începe să se formeze încă din primele luni de viață, odată cu dezvoltarea conceptului de sine, și devine din ce în ce mai complexă pe măsură ce copilul crește.
Procesul de construire a stimei de sine debutează chiar din momentul nașterii. Bebelușii sunt în mod natural atrași de contactul uman și sunt fascinați de mediul înconjurător.
Încă de la început, interacțiunile cu părinții joacă un rol esențial. Prin aceste interacțiuni, se creează atașamentul față de figurile principale de îngrijire, un aspect care influențează direct dezvoltarea stimei de sine.
În acest cadru relațional, în care părinții răspund nevoilor copilului și creează o legătură reciprocă de încredere, copilul începe să se simtă competent și capabil.
La vârsta preșcolară, copiii devin capabili să evalueze cât de pricepuți sunt în diverse domenii, cum ar fi cel academic, fizic și relațional.
În această etapă, stima de sine este foarte variabilă și diferă în funcție de context.
De exemplu, un copil poate avea o stimă de sine ridicată în mediul școlar, dar una mai scăzută în relațiile sociale. Pe măsură ce înaintează în vârstă, aceste diferențe între domenii tind să se reducă, iar stima de sine devine mai echilibrată.
Până la vârsta de șase ani, majoritatea copiilor au o stimă de sine predominant pozitivă. Însă, începând cu această vârstă, acceptarea de către colegi devine un factor esențial.
Interacțiunile cu alți copii capătă o importanță tot mai mare.
SURSA FOTO: freepik.com @dotshock
În această perioadă, copiii încep să se compare cu cei din jur, iar evaluările lor personale devin mai obiective și mai realiste, deși sunt încă influențate de părerile colegilor.
În acest interval de vârstă, stima de sine devine mai stabilă și mai bine definită, dobândind un caracter global.
Educația primită, deși mereu importantă, începe să aibă un impact și mai puternic asupra stimei de sine și a conceptului de sine.
Pe lângă aceasta, intervin și alți factori esențiali, cum ar fi:
Relațiile cu colegii;
Interacțiunile cu profesorii;
Mediile în care copilul participă (școală, familie, activități extracurriculare).
Acești factori contribuie la consolidarea unei stime de sine echilibrate și la formarea unei imagini de sine realiste și sănătoase.
Am analizat, în linii mari, modul în care stima de sine se dezvoltă în primii ani de viață.
Dar cum evoluează aceasta în fiecare domeniu specific?
Ce tipuri de stimă de sine există și de ce factori depinde dezvoltarea lor?
Încă din copilăria timpurie, copiii încep să devină conștienți de aspectul lor fizic și de abilitățile lor motorii. Își formează treptat o imagine de sine corporală, adică percepția asupra propriului corp, a siluetei, greutății și trăsăturilor fizice în general.
Pe măsură ce cresc, imaginea despre propriul corp începe să aibă un impact tot mai mare asupra stimei de sine, mai ales în perioada pubertății și adolescenței.
Motivul?
Dorința de a fi percepuți ca fiind atractivi de către ceilalți devine tot mai importantă.
În acest domeniu, copiii preșcolari încep să își evalueze performanțele școlare și să își contureze o imagine despre ei înșiși ca elevi.
La vârste mici, aceștia tind să aibă o stimă de sine academică pozitivă, ba chiar își idealizează propriile abilități.
Însă, pe măsură ce cresc, începând cu 8-9 ani, percepția lor devine mai realistă, iar comparațiile sociale încep să joace un rol important în modul în care își evaluează competențele.
Astfel, odată cu înaintarea în vârstă, stima de sine academică nu mai depinde exclusiv de propria percepție, ci și de modul în care se raportează la ceilalți elevi.
Așa cum am menționat anterior, stima de sine începe să se formeze încă de la naștere, iar relația cu părinții, în special tipul de atașament dezvoltat, joacă un rol crucial în acest proces.
Atenția, îngrijirea, susținerea și stilul de parenting influențează în mod direct stima de sine a copilului. Dacă aceste elemente sunt pozitive, copilul va avea o stimă de sine mai sănătoasă.
Pe măsură ce crește, influența părinților asupra stimei de sine scade treptat, deoarece încep să apară alți factori importanți, precum relațiile sociale și acceptarea de către colegi.
Stima de sine socială este influențată de două aspecte esențiale: acceptarea de către colegi și sentimentul de competență în relațiile interpersonale.
De aceea, este important ca cei mici să aibă oportunități de a interacționa și de a se juca cu alți copii încă de la o vârstă fragedă.
În jurul vârstei de 6-7 ani, prietenii încep să joace un rol tot mai important în viața lor.
Din preadolescență, stima de sine și imaginea de sine sunt puternic influențate de acceptarea socială, iar părerea prietenilor devine esențială în definirea propriei identități.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil