Despărțirea de învățătoare și intrarea într-un sistem cu mai mulți profesori poate fi un cutremur emoțional pentru copii. În cadrul emisiunii Părinți Prezenți, Claudia Chiru, profesor pentru învățământul primar, explică de ce gimnaziul e o prăpastie greu de trecut și cum pot învățătoarele și părinții să-și ajute copiii să nu cadă în ea.
În clasele primare, copilul tău are o ancoră. O figură constantă. Cineva care știe când nu a dormit bine, când îl doare burta sau când pur și simplu nu are chef. E învățătoarea. Ea face tot: hrănește, ceartă cu blândețe, mângâie, organizează. Apoi, brusc, copilul e aruncat într-un univers cu mai mulți profesori, fiecare cu propriul stil, cu propria tonalitate, cu propriile reguli. Și e singur.
„În gimnaziu se întâmplă o rupere foarte puternică și se deschide o prăpastie foarte mare.
Ei sunt obișnuiți cu o cloșcă, care sunt eu, care le dau și să mănânce, le dau și să bea apă, îi și cert, îi și bag în pat, îi și trag de păr dimineața când îi trezesc, le fac tot, tot, tot eu și apoi se duc la gimnaziu și se întâlnesc cu 12-13 profesori, fiecare cu stilul lui. Ei nu sunt pregătiți pentru asta.
Din punct de vedere emoțional, e o schimbare foarte mare pentru ei”, spune prof. Claudia Chiru la Părinți Prezenți, o emisiune marca ParintisiPitici.ro.
Prof. Claudia Chiru nu pregătește copiii doar pentru testele de final de an, ci pentru viață. Îi învață să își recunoască fricile, să pună întrebări și să nu se teamă de răspunsuri.
„Cum ne pregătim? Păi, vorbim despre asta și ne spunem: «mi-e frică să vină gimnaziu, ce o să se întâmple?» și discutăm. «Păi, ce credeți că se întâmple?» Și-mi adresează întrebări și eu lor și suntem conștienți de ceea ce în jurul nostru și de ceea ce trăim acum și încercăm să reținem cât mai multă dragoste și cât mai multe momente”, mai spune prof. Claudia Chiru.
Pentru mulți părinți, această tranziție e doar un salt academic. Dar pentru copii e o trecere emoțională grea, iar diferența de abordare poate face diferența între un copil adaptat și unul pierdut într-un sistem în care nu mai e văzut.
SURSA FOTO: freepik.com @syda_productions
„Eu le spun ori de câte ori văd și simt nevoia, «ai grijă că uite, nu ai fost atent, uite, nu te-ai controlat, uite, nu ai respectat și doamna profesoară nu o să aibă răbdarea mea, nu o să te cunoască cum te cunosc eu, nu o lua personal. Ai luat-o personal, te-ai supărat, ți-ai pierdut concentrarea».
Le spun lucrurile astea. Lucrez foarte mult cu ei pentru a le asigura tranziția aceasta între ciclul primar și ciclul gimnazial.
Se apropie finalul și simțim, dar stăm foarte bine în clasă împreună, ne bucurăm de tot ceea ce se întâmplă și vreau să fac cât mai multe lucruri cu ei anul acesta, să ne jucăm cât mai mult, să învățăm cât mai mult din experiență, experiențial.
Facem tot ce putem să facem, ca și cum am ști că de mâine nu mai e. Așa ne purtăm, ne bucurăm de fiecare zi”, mai explică prof. Claudia Chiru.
„E greu, e greu, și pentru ei e greu. Ei îmi spun «doamna, o să vă găsim tot aici? Dacă vrem să vă vedem ce facem? Unde ne ducem? Cum procedăm?» Ei au numărul meu de telefon, au email-ul meu, știu unde mă găsesc și la birou, și în viața personală. Dar, e teama, îi cred.
Le spun pe de altă parte «copiii, este bine pentru voi, că voi crește, ciclul vieții, haideți să ne aducem aminte care sunt etapele prin care trece orice om. Iată, voi să sunteți în etapa în care treceți mai departe. Eu nu vă mai pot ajuta mai departe, că aveți profesori»”, povestește prof. Claudia Chiru cu o emoție caldă, maternă.
„M-au întrebat într-o zi «dar de ce nu puteți dumneavoastră să veniți și să ne predați și acolo? Să vină doar la fizică cineva și ce nu mai știți dumneavoastră? Să vină cineva și restul se facem cu dumneavoastră».
Și le-am explicat: «măi, copii, nici eu nu știu, să știți. Nu știu matematică mai mult de clasa a V-a, că e altă matematică. Limba română eu știu s-o folosesc, dar nu mai știu să vă explic vouă, să vă învăț așa cum o s-o facă doamna profesoară de limba română. Trebuie să vedeți plusurile care urmează să se întâmple»”.
Când un copil pleacă din clasa a IV-a, nu pleacă doar de lângă niște bănci sau manuale. Pleacă de lângă un om care a fost „acasă” timp de cinci ani. Iar ruptura e reală. Dar nu e sfârșitul. Dacă e făcută cu blândețe, însoțită cu onestitate și înțeleasă în toată profunzimea ei, poate fi începutul unei călătorii frumoase spre autonomie, încredere și curaj.
„Încerc să-i țin acolo, în pozitiv și să le arăt ce urmează frumos în viața lor, că e o etapă firească de creștere”, conchide prof. Claudia Chiru.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil