Un copil extraordinar care a schimbat totul.
Într-o zi toridă de vară din 1968, profesorul Julian Stanley a întâlnit un băiat de 12 ani excepțional, dar plictisit: Joseph Bates. Elev în Baltimore, Bates era atât de avansat la matematică încât părinții săi l-au înscris la un curs de informatică la Universitatea Johns Hopkins.
Nici acest curs nu a fost suficient pentru el. Depășindu-și rapid colegii adulți, copilul și-a ocupat timpul predând limbajul de programare FORTRAN studenților de la masterat.
Nedumerit de abilitățile neobișnuite ale lui Bates, instructorul său l-a prezentat profesorului Stanley, un expert în psihometrie, studiul performanței cognitive.
SURSA FOTO: freepik.com @Tati Design
Pentru a evalua talentul băiatului, Stanley i-a dat un set de teste, inclusiv SAT-ul, un examen de admitere la universități destinat tinerilor de 16-18 ani.
Rezultatele au fost uluitoare: scorul lui Bates depășea pragul de admitere la Johns Hopkins. Cum nicio școală locală nu i-a oferit un curriculum suficient de avansat, Stanley a convins universitatea să-l accepte ca student la doar 13 ani.
Această întâlnire a marcat începutul Studiului asupra Tinerilor Matematicieni Precoci (SMPY), cea mai îndelungată cercetare asupra copiilor supradotați, care a revoluționat modul în care sunt identificați și sprijiniți aceștia în sistemul educațional.
SMPY a urmărit timp de 45 de ani peste 5.000 de indivizi cu abilități cognitive excepționale, mulți dintre ei devenind oameni de știință, antreprenori sau inovatori de succes.
Studiul a produs peste 400 de lucrări științifice și a generat concluzii esențiale despre cum se dezvoltă talentul în știință, tehnologie, inginerie și matematică (STEM).
Printre foștii participanți la programe de dezvoltare a talentului inspirate de SMPY se numără Terence Tao (matematician de renume mondial), Mark Zuckerberg (fondator Facebook) și Sergey Brin (cofondator Google).
Profesorul Camilla Benbow, una dintre colaboratoarele lui Stanley, afirmă: „Scopul lui Stanley nu era doar să studieze copiii supradotați, ci să le stimuleze intelectul și să le crească șansele de a schimba lumea.”
Acest principiu a stat la baza înființării Centrului pentru Tineret Talentat al Universității Johns Hopkins, unul dintre cele mai importante programe de educație avansată din SUA.
SURSA FOTO: freepik.com @Ferman Bagus Istuhri
Unul dintre cele mai controversate rezultate ale studiului contrazice ideea că performanța înaltă se datorează doar exercițiului susținut.
SMPY a demonstrat că abilitățile cognitive timpurii au un impact mai mare asupra succesului decât practica deliberată sau statutul socio-economic.
Cu alte cuvinte, munca este importantă, dar inteligența nativă joacă un rol decisiv.
Cercetătorul Jonathan Wai de la Duke University a combinat date din 11 studii longitudinale, inclusiv SMPY, pentru a analiza legătura dintre abilitatea cognitivă din copilărie și realizările la maturitate.
Concluzia sa?
„Cei care se află în top 1% la testele de inteligență ajung, de obicei, să fie oamenii de știință de elită, CEO-ii marilor companii, judecătorii federali sau miliardarii.”
Rezultatele SMPY au condus la dezvoltarea unor strategii importante pentru părinți și profesori:
- Expune copilul la experiențe diverse.
- Dacă manifestă un interes puternic pentru un domeniu, oferă-i oportunități de dezvoltare.
- Susține atât nevoile intelectuale, cât și cele emoționale.
- Ajută-l să-și dezvolte un „growth mindset” – laudă efortul, nu doar talentul.
- Încurajează asumarea riscurilor intelectuale și acceptarea eșecurilor ca oportunități de învățare.
- Evită etichetările – termenul „supradotat” poate deveni o povară emoțională.
- Colaborează cu profesorii pentru a adapta curriculumul la nevoile copilului.
- Testează-i abilitățile cognitive – aceste evaluări pot ajuta în identificarea nevoilor educaționale speciale.
SURSA FOTO: freepik.com @alenabutor
SMPY a demonstrat că sistemele educaționale trebuie să ofere programe personalizate pentru copiii supradotați.
În timp ce unele țări, precum Coreea de Sud, Hong Kong și Singapore, au investit masiv în programe speciale, Europa a adoptat o abordare diferită.
De exemplu, în Marea Britanie, Academia Națională pentru Tinerii Talentați a fost desființată în 2010, fondurile fiind redirecționate spre sprijinirea elevilor defavorizați.
În SUA, Stanley a promovat accelerarea școlară pentru copiii supradotați. Studiile ulterioare au arătat că elevii care au sărit peste un an de studiu nu doar că au avut performanțe academice mai bune, dar și-au atins obiectivele profesionale mai repede.
La peste patru decenii de la începutul SMPY, lecțiile sale rămân mai relevante ca oricând. Identificarea și sprijinirea talentului timpuriu sunt importante nu doar pentru succesul individual, ci și pentru progresul societății.
Cu toate acestea, abordarea trebuie să fie echilibrată – copiii supradotați nu au nevoie doar de provocări intelectuale, ci și de sprijin emoțional pentru a-și atinge adevăratul potențial.
Surse:
Tom Clynes, „How to raise a genius: lessons from a 45-year study of super-smart children”, Nature, 07 septembrie 2016.
Studiul SMPY, Universitatea Vanderbilt.
Duke University Talent Identification Program.
American Psychological Association, Center for Gifted Education Policy.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil