Întârzierea limbajului, tulburările de somn, dificultățile de învățare sau creșterea în greutate... Prea mult timp petrecut în fața ecranelor poate avea un impact semnificativ asupra dezvoltării copiilor noștri.
Publicitate
Televizorul, computerul, panourile publicitare, telefoanele mobile... Astăzi, ecranele sunt o parte integrantă a vieții noastre cotidiene.
Deși pot fi distractive (și uneori foarte utile), ele vin la pachet cu riscuri pentru sănătatea și bunăstarea copiilor noștri.
Acasă, la școală, pe stradă, ecranele sunt peste tot și suntem constant în contact cu ele. Potrivit Public Health France, citat de parents.fr, „timpul zilnic petrecut în fața ecranelor a fost în medie de 56 de minute la 2 ani, 1 oră și 20 de minute la 3 ani și jumătate și 1 oră și 34 de minute la 5 ani și jumătate.”
Cu toate acestea, utilizarea ecranelor este puternic descurajată înainte de vârsta de 3 ani. Potrivit Înaltului Consiliului de Sănătate Publică, „înainte de vârsta de 3 ani, ecranele ar trebui interzise dacă nu sunt îndeplinite condițiile pentru interacțiunea părinților.”
Pentru ca bebelușul să-și dezvolte corect cele cinci simțuri și să fie pe deplin treaz, este esențial să prioritizăm interacțiunile.
Ecranele tind să izoleze, ba chiar să hipnotizeze copiii mici, limitându-le serios interacțiunile cu ceilalți.
„Creierul unui copil înainte de vârsta de 3 ani nu înțelege ce se întâmplă pe ecran. Creierul lui nu este încă capabil să proceseze ceea ce vede. Dacă nu este periculos, este mai ales inutil, fiind un timp pierdut pentru copil în procesul de învățare”, explică Thomas Rohmer, director și fondator al Observatory of Parenthood & Digital Education (OPEN), conform sursei citate.
Este, așadar, un timp pierdut pentru copil în procesul său de dezvoltare cognitivă. În loc de desene animate, este mai bine să încurajăm jocurile tradiționale și interacțiunile, lăsându-l să atingă, să exploreze, să gângurească... Iar mai târziu, să-i oferim ocazia de a-și lua ochii de la ecrane pentru a se juca afară, fie singur, fie cu prietenii, să facă sport, să citească, să construiască...
SURSA FOTO: freepik.com @inna-zueva5
Utilizarea excesivă a ecranelor poate avea efecte dăunătoare asupra sănătății copiilor noștri:
Creșterea în greutate și riscul cardiovascular: Studiile INSERM arată că copiii expuși la ecrane de la vârsta de 2 ani ajung la o greutate peste medie la vârsta de 5 ani. Acest lucru se datorează lipsei de activitate fizică și tendinței de a mânca gustări în timpul utilizării ecranelor.
Timpul petrecut în fața ecranului înseamnă mai puțin timp pentru joacă activă, alergat și cățărat, activități esențiale pentru dezvoltarea sănătoasă a inimii.
Potrivit Federației Franceze de Cardiologie, „în 40 de ani, elevii noștri de gimnaziu și-au pierdut în jur de 25% din capacitatea fizică”, iar „reducerea regulată a activității fizice în rândul tinerilor riscă să aibă consecințe grave asupra sănătății cardiovasculare.”
Tulburări de somn: Lumina albastră a ecranelor și viteza imaginilor ne țin treji și acționează ca un stimulent pentru copii. Această lumină perturbă eliberarea melatoninei (hormonul somnului), afectând ceasul intern al copiilor și provocând tulburări de somn.
Dificultăți de învățare, concentrare și memorare: Public Health France subliniază că nu ar trebui să-ți lași copilul în fața unui ecran în fiecare dimineață înainte de școală. Acești copii sunt „de trei ori mai expuși riscului de a dezvolta tulburări primare de limbaj.” Când acest risc este combinat cu lipsa discuțiilor despre conținutul ecranului cu părinții, copiii au șase ori mai multe șanse de a dezvolta tulburări primare de limbaj.
Pe măsură ce copiii cresc, timpul petrecut în fața ecranelor poate duce la izolare, scăderea stimei de sine, oboseală, postură proastă și dezvoltarea anumitor probleme de comportament.
De asemenea, există riscul de a întâlni conținut șocant sau inadecvat și de a avea întâlniri virtuale neplăcute.
Anumite semne pot indica utilizarea excesivă a ecranului.
„Unii pediatri sau logopezi observă semne îngrijorătoare, precum copiii care au dificultăți de exprimare, concentrare sau care sunt foarte agitați. Copii care par izolați în propria lor bulă și care se luptă să socializeze”, explică Thomas Rohmer. Aceasta este ceea ce numim „supraexpunere”.
Cu toate acestea, nu este nevoie să dramatizăm sau să ne îngrijorăm prea mult. A deveni „dependent” de ecrane este un proces lung, care implică multe ore petrecute zilnic în fața unui ecran, pe termen lung. Totuși, este important să fim vigilenți pentru a evita utilizarea excesivă a ecranelor.
Izolarea, iritabilitatea, întârzierea limbajului, anxietatea și pasivitatea sunt semne care nu trebuie ignorate.
În plus, „supraexpunerea” nu este ireversibilă. „Cuvântul sugerează că ecranele apar singure în fața ochilor copiilor noștri, dar în realitate este vorba de decizia unui adult”, amintește Thomas Rohmer.
Potrivit expertului, termenul „sugerează un sentiment de neputință, dar vestea bună este că toți putem acționa. Este mai bine să mobilizăm familiile fără a le induce un sentiment de vinovăție.”
De cele mai multe ori, simptomele care sugerează utilizarea excesivă dispar imediat ce sunt stabilite reguli clare și copilul începe să se reconecteze cu lumea reală.
SURSA FOTO: freepik.com @EyeEm
Cu toate acestea, ecranele nu au doar părți negative. Ele pot fi amuzante, captivante și, în anumite situații, îi pot ajuta pe copii să își consolideze anumite cunoștințe.
Deși specialiștii recomandă limitarea timpului petrecut în fața ecranelor în funcție de vârstă, proiectul de digitalizare a educației naționale a dorit ca „tinerii să fie pe deplin implicați în lumea digitală”. Astăzi, majoritatea școlilor sunt echipate cu laptopuri sau tablete, demonstrând că ecranele pot fi utile din punct de vedere educațional, în ciuda aparentelor contradicții.
Există numeroase aplicații creative și interactive care pot stimula copiii, atâta timp cât nu petrec ore întregi utilizându-le. Unele jocuri îi pot ajuta pe copii să depășească anumite tulburări de învățare, cum ar fi dislexia.
„Ecranele pot servi și ca instrumente de mediere pentru a aborda subiecte complexe despre care nu ne simțim întotdeauna confortabil să vorbim ca părinți, cum ar fi sexualitatea, hărțuirea sau rasismul”, subliniază Thomas Rohmer.
Este important să găsim un echilibru între utilizarea ecranelor și interacțiunile cu lumea exterioară și cu ceilalți.
În loc să demonizăm ecranele, este mai bine să ne însoțim copiii atunci când navighează pe internet sau se uită la televizor, să stabilim reguli și limite de timp și să alegem conținutul adecvat vârstei lor.
Astfel, copiii noștri vor învăța să folosească ecranele cu înțelepciune și utilitate.
De asemenea, „ecranele pot aduce oamenii împreună, creând momente de împărtășire. Este minunat să arătăm un film pe care îl iubeam când eram mici și să îl împărtășim copiilor noștri”, spune Thomas Rohmer.
Problemele cauzate de supraexpunerea la ecrane nu sunt inevitabile. Există multe strategii pe care le puteți implementa pentru a limita accesul la ecrane și pentru a inversa tendința: adoptați regula 3-6-9-12 a lui Serge Tisseron, stabiliți momente de calm sau jocuri fără ecran, limitați utilizarea ecranelor la anumite perioade ale săptămânii și pentru o durată specifică, etc.
Totuși, poate fi dificil pentru copilul dumneavoastră să respecte toate aceste reguli. Cel mai important este să comunicați cât mai mult posibil, explicându-le de ce ecranele pot fi dăunătoare dezvoltării lor. Pentru fiecare limită stabilită, fie că este vorba de durata timpului petrecut pe ecran, fie de conținut, explicați de ce ați luat această decizie.
O regulă arbitrară poate crea neînțelegere și poate face copilul să își dorească și mai mult să încalce interdicția. De exemplu, explicați-i că nu își poate folosi tableta sau telefonul cu o oră înainte de culcare pentru că lumina generată de ecran poate perturba somnul, împiedicând producerea melatoninei, hormonul somnului.
Dacă întâmpinați reticență, încercați o abordare distractivă, provocându-vă copilul să petreacă mai puțin timp online sau în fața televizorului. Anunțați-l cu câteva minute înainte de sfârșitul timpului permis pe ecran, astfel încât să se pregătească. Dacă emisiunea lui nu s-a terminat și mai sunt doar câteva minute, fiți flexibili și permiteți-i acele minute suplimentare.
Ideal este să împărtășiți timpul petrecut pe ecran cu copilul, pentru a-i controla utilizarea și, mai ales, pentru a discuta despre ceea ce vede. Aceasta este o oportunitate de a-și exprima emoțiile și de a pune cuvinte imaginilor.
De asemenea, puteți stabili obiceiuri de familie, cum ar fi „miercurea jocurilor de masă”, unde ecranele sunt interzise toată seara.
Și, desigur, dați un exemplu bun lăsând telefonul deoparte când sunteți cu copiii! Aceasta poate face mai ușor să abordați problema când copilul devine adolescent.
După cum ne amintește Thomas Rohmer: „Totul este o chestiune de echilibru.”
În loc să demonizăm ecranele, este mai bine să învățăm să le gestionăm.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil