De obicei asociem astmul cu dificultăți de respirație și utilizarea inhalatoarelor.
Dar, poate, nu știm exact care sunt factorii de risc și factorii declanșatori, precum și dacă un copil cu această afecțiune poate practica sport.
Citește și Este recomandat să le scoți amigdalele copiilor?
Este o boală inflamatorie cronică a căilor respiratorii, care se manifestă printr-o hiperreacție bronșică și o obstrucție variabilă a fluxului de aer.
Surs foto: freepik.com@freepik
Există diferite tipuri, denumite fenotipuri, care împărtășesc manifestări clinice similare (tuse, wheezing/suflături, dificultăți de respirație sau dispnee, senzație de apăsare în piept etc.).
Crizele apar frecvent noaptea și pot fi declanșate de diferiți factori (infecții virale, alergeni, fum de țigară, exerciții fizice, emoții, râs, plâns etc.).
Citește și Ce este necesar pentru o dezvoltare emoțională sănătoasă?
Bronhiile se inflamează, provocând o reacție exagerată la diferiți stimuli, ceea ce duce la obstrucția căilor respiratorii.
Astmul este una dintre cele mai prevalente boli cronice în copilărie, iar în Spania se estimează că afectează aproximativ 10% din copii. Este mai frecvent la băieții de 6-7 ani, fără a exista diferențe între sexe atunci când ajung la adolescență.
În primii trei ani de viață, diagnosticul este complicat, deoarece simptomele obișnuite (tuse, wheezing/suflături și dificultăți de respirație) sunt frecvente la copiii de acea vârstă care nu au astm și, de asemenea, din cauza imposibilității de a efectua teste pentru a evalua funcția pulmonară și a confirma diagnosticul.
Mulți dintre factorii legați de gazdă sunt perinatali (prematuritate, cezariană, alăptare), în timp ce factorii de mediu (aeroalergenii, poluarea, infecțiile respiratorii, expunerea la fumat) sunt foarte variabili și pot acționa la vârste diferite ale pacientului.
Prezența atopiei personale și familiale este cel mai important factor de risc pentru dezvoltarea ulterioară a astmului. Altele sunt vârsta la care apare, gravitatea și frecvența episoadelor, sexul masculin, bronșiolita severă (VRS, rinovirus).
În anamneza (interviul) pacientului trebuie luate în considerare, pe lângă debutul simptomelor, prezența rinosinuzitei cronice cu sau fără polipi, rinita, dermatita și istoricul familial de astm sau atopie, care cresc probabilitatea de diagnostic de astm.
Simptomele principale sunt auzirea suflăturilor (wheezing), dificultăți de respirație, tuse seacă și senzația de apăsare/dureri în piept.
De exemplu, trebuie să observi dacă a avut vreodată suflături în piept, tuse noaptea, tuse, suflături, dificultăți de respirație în anumite perioade ale anului, la contactul cu animale sau după efectuarea unui exercițiu fizic, dacă a avut răceli care au durat mai mult de 10 zile sau i-au „coborât” în piept și/sau dacă a folosit medicamente inhalate care i-au alinat sau redus simptomele.
Dacă este vorba de un bebeluș, pe lângă aceste simptome, este important să fii atent la dacă are respirație abdominală cu depresiune sau retracție a pieptului, retracție intercostală sau deasupra sternului.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.