Fiind nevoiți să preia rolul părinților, unii oameni au experimentat parentificarea în copilărie - un fenomen dificil de vindecat.
Parentificarea apare atunci când un copil este obligat să își asume responsabilitățile unui părinte, fie din punct de vedere emoțional, financiar sau logistic.
Acest fenomen este frecvent întâlnit în familiile în care părinții nu își pot îndeplini corespunzător rolurile, forțându-și astfel copiii să preia conducerea.
După cum explică psihoterapeutul Kaytee Gillis într-un articol din Psychology Today, este foarte dificil să te eliberezi de parentificare.
„Parentificarea poate avea diverse consecințe pentru indivizi, de la lupte cu dependența, la stima de sine scăzută și o imagine de sine fragilă, până la sentimentul că oferi mereu mai mult decât primești în relații”, explică specialistul, care detaliază apoi cei trei pași necesari pentru a vindeca acest fenomen.
SURSA FOTO: freepik.com @EyeEm
În primul rând, Kaytee Gillis subliniază importanța recunoașterii acestei forme de parentificare.
„Este important să conștientizezi că ai fost forțat să preiei un rol de adult încă din copilărie. Este necesar să începi să analizezi contextul și istoricul situației tale, ceea ce înseamnă adesea să te confrunți cu amintiri neplăcute și dureroase”, explică specialistul.
De asemenea, Gillis recomandă să devii conștient de modul în care acest tipar de comportament influențează relațiile tale actuale, în special în relațiile romantice, unde este posibil să repeți tiparele de parentificare.
Această conștientizare este primul pas în procesul de vindecare, permițându-ți să identifici și să înțelegi cum experiențele din copilărie continuă să îți afecteze viața de adult.
În al doilea rând, psihoterapeutul își îndeamnă pacienții să identifice și să analizeze sentimentele negative care apar atunci când nu își asumă rolul de părinte în mod constant.
„Parentificarea poate da naștere unor credințe profund negative despre sine, cum ar fi sentimentul de inadecvare sau convingerea că nu meriți să primești îngrijire și afecțiune”, explică specialistul.
Această tendință de a te subestima poate deveni un obstacol semnificativ în relațiile interpersonale și în viața de zi cu zi. Psihoterapeutul sugerează că este esențial să lucrezi activ pentru a identifica aceste convingeri negative și să le confrunți prin tehnici de restructurare cognitivă.
Aceste tehnici te pot ajuta să schimbi modul în care gândești despre tine și să înlocuiești convingerile negative cu altele mai sănătoase și mai constructive. Procesul de restructurare cognitivă implică reevaluarea gândurilor și emoțiilor tale pentru a le înțelege mai bine și pentru a le transforma într-un mod care să îți permită să te vindeci și să te dezvolți personal.
Vezi și Rolul familiei în sănătatea mintală a copiilor: 5 fapte pe care ar trebui să le știe toți părinții!
În cele din urmă, Kaytee Gillis își îndeamnă pacienții să stabilească limite sănătoase atât pentru ei înșiși, cât și pentru relațiile lor cu ceilalți.
„Învățarea modului de a stabili limite sănătoase implică, în primul rând, recunoașterea propriilor nevoi și limite, precum și dezvoltarea abilității de a fi asertiv în exprimarea acestora”, explică specialistul.
Pentru multe persoane care au trecut prin experiența parentificării, acest proces poate fi deosebit de dificil, deoarece ele nu au avut ocazia să învețe ce înseamnă o limită sănătoasă în relațiile lor.
Adesea, cei care au fost obligați să preia rolul de părinte de la o vârstă foarte fragedă nu au fost învățați să își exprime propriile nevoi sau să pună limite în interacțiunile cu ceilalți. În schimb, au fost condiționați să își prioritizeze mereu responsabilitățile și nevoile altora.
„Dacă te regăsești în această situație, nu trebuie să te simți vinovat sau rușinat, pentru că este o experiență comună printre cei care au fost parentificați”, adaugă Gillis.
Procesul de învățare și stabilire a unor limite clare este esențial pentru a recâștiga controlul asupra vieții tale și pentru a dezvolta relații mai echilibrate și satisfăcătoare. Această abilitate nu numai că îți permite să îți protejezi sănătatea emoțională, dar te ajută și să îți creezi un spațiu personal în care să te poți dezvolta armonios, fără a fi constant supraîncărcat de nevoile și cerințele altora.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil