Cuvintele au o putere incredibilă, mai ales când sunt rostite de părinți către propriii copii. Teodora Mețiu, expertă în arta comunicării, a vorbit în cadrul emisiunii Părinți Prezenți despre cum anumite expresii utilizate frecvent în comunicarea cu cei mici pot avea un impact negativ semnificativ asupra stimei de sine și dezvoltării emoționale a acestora.
„Când îl cerți pe copil, ai grijă ce spui. Adică, dacă folosesc cuvinte conflictuale, cum le numesc eu. Exemple de cuvinte conflictuale: «niciodată», «nimic». «Tu niciodată nu-ți faci curat în cameră»”, a subliniat Teodora Mețiu la Părinți Prezenți, o emisiune marca ParintisiPitici.ro.
Însă, conform expertei, această expresie nu ar trebui să existe: „«Niciodată» ăsta, dacă mă întrebi pe mine, ar trebui să nu mai existe, el în sine, ca o expresie, ca un cuvânt. Pentru că acest «niciodată» nu poți să-l probezi. În realitate nu există că un om niciodată nu face nimic. Așa ceva nimeni n-ar putea aproba în fața niciunei instanțe judecătorești”.
Când un părinte folosește „niciodată”, copilul se simte devalorizat și nedreptățit.
„Nici măcar dragul nostru copilaș nu cred că niciodată nu și-a făcut curat în cameră, ba de gura ta și tot a făcut-o. «Niciodată» din start îl scoate din minți și pe un adult, darămite pe un copilaș”, mai adaugă Teodora Mețiu.
Un alt exemplu de cuvânt care poate avea un impact negativ major este „nimic”.
„«Nu faci nimic toată ziua!»
Stai un pic, faptul că el butonează acolo - și, totuși, în jocurile alea, dincolo de distracție, mă gândesc și sper că jocurile alea îl mai învață câte ceva, adică îi dă o agilitate - undeva se întâmplă niște progrese și pe alte zone, nu numai probleme vin din cauza acestor gadget-uri.
«Nu faci nimic toată ziua!» Păi, el tocmai ce a avut o victorie într-un joc. Pentru el asta nu-i nimic! Se chinuie de o săptămână să treacă nivelul următor și tu vii și îi spui că nu face nimic, adică că «e un bou», că «pierde vremea», că toată agilitatea câștigată într-o săptămână tu i-o anulezi cu acest nimic”, a mai spus Teodora Mețiu.
SURSA FOTO: freepik.com @sastock
Pe termen lung, aceste etichete ajung să fie interiorizate. Copilul începe să creadă că, într-adevăr, nu face nimic și că este lipsit de valoare.
„Și el ce să zică? El în timp va crede că nu face nimic și că este un adult de nimic. Îl duci în zona aia. Tu părinte! Nu socialul, nu bullying-ul! Tu, părinte, ești primul care dai bullying propriului copil fără să-ți dai seama și fără să vrei. Asta e și mai dur”, avertizează Mețiu.
„Dar ne preocupăm, intrăm în campanii să vedem anti-bullying, îi sunăm pe părinți, «Matei al tău vezi că îi tot spune fiicei mele nu știu ce».
Suntem foarte buni la asta! Dar un telefon pe care să mi-l dau eu mie, părinte, și să zic «Măi, Teo, de ce i-ai spus copilului tău că azi n-a făcut nimic? De ce i-ai spus azi copilului tău că e gras și mănâncă prea mult: mai potolește-te odată, tu nu vezi cât te-ai făcut?»
Cum ar putea să slăbească copilul ăla când tu îi subliniezi atât de jignitor și atât de transparent și direct și aproape cu gust de dezgust, pentru că el asta va simți din ceea ce îi spui tu. Tu nu-l ajuți aici să slăbească, tu aici îl ajuți să se îngrașe.
Și atunci, hai înainte să dăm telefoane la alți părinți care sunt proprietari de copii care ne rănesc propriul copil, hai să ne uităm un pic la cât ne rănim noi propriul copil”, a mai adăugat Teodora Mețiu.
Printre cuvintele care pot crea conflicte între părinți și copii, experta menționează și „trebuie”:
„Vin și cu al treilea cuvânt conflictual: «trebuie». Este un dezastru! De asemenea, ar trebui «trebuie» eliminat.
Noi, oamenii, avem valori, clar! Dar sunt câteva valori care sunt comune. Nu există om de pe planeta asta care să nu le aibă. Peste astea comune, fiecare mai are altfel de valori. Îndrăznesc să spun aceste valori comune care se găsesc în tine, în mine, într-un neamț, într-un francez, în copilașul nostru de când ne naștem aproape.
Valoarea libertății! Toți vrem să știm că noi alegem, noi decidem, noi, noi, noi, noi. Noi suntem liberi, nu alegi tu ce să fac eu. Libertatea este o valoare care se găsește și în copiii noștri”, a subliniat Teodora Mețiu.
Acest cuvânt impune o obligație, restrângând libertatea copilului.
„Când eu vin și-ți spun «trebuie să-ți faci temele», nu ți se pare că acest cuvânt «trebuie», care dictează, brusc ți-a îngrădit ție libertatea?
Sau vine «dacă»: «Dacă nu-ți faci temele, nu cumva să te gândești tu că mai pupi tu telefonul ăla!»
Ce fac eu cu «dacă»? Din nou i-am pus cătușele în propria viață. Și dacă vrea să se descătușeze, trebuie să facă ce spun eu. Deci, oricum el nu decide ce face.
Acuma unii dintre părinți o să spună «păi, cum să decidă, doamnă, că-i mic?»
O să învățăm și cum să decidă. Îl ajutăm noi să decidă el ce vrem noi să decidă. Dar asta înseamnă consum de timp”, mai adaugă experta.
SURSA FOTO: freepik.com @fromkazanwithlove
„Apoi vine a doua valoare comună: iubirea. Noi toți avem pretenția de la ceilalți să fim tratați cu iubirea. Valoarea comună «iubire» nu se referă doar la iubirea aia pe care o simt eu față de un bărbat sau un bărbat față de mine.
Ce înseamnă e de exemplu că noi două ne-am întâlnit astăzi, poate publicul nostru nu știe chiar astăzi ne-am întâlnit prima oară în viața noastră, și noi două avem următoarea așteptare: tu ai așteptarea ca eu să te tratez cu iubire - adică să nu te jignesc, să nu te cert abia cunoscându-te - iar eu la fel, am pretenția ca tu să mă tratezi cu respect și iubire”, spune Teodora Mețiu.
Copiii nu se simt iubiți doar pentru că li se spune „te iubesc”. Sentimentul de siguranță și afecțiune vine din comportamentul părinților, din tonul vocii, din cuvintele pe care aceștia le aleg.
„Așa e și copilul! Orice țipăt, orice jignire, orice ton care se aude până la etajul cinci, încalcă această regulă a iubirii căci pentru copil, nu faptul că îi spui că-l iubești îi întărește ideea că-l iubești, ci probele tale de iubire îi întăresc faptul că-l iubești sau nu.
Sunt mulți copii care sunt foarte iubiți de părinți, dar ei nu se simt iubiți”, concluzionează Teodora Mețiu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil