Tinedem să credem că copiii fericiți au mai mari șanse să devină adulți de succes. De fapt numeroase studii au certificat această credință. Așa să fie?
De multe ori, părinţii din zilele noastre au înlocuit noţiunea de “fericire” cu cea de “succes”. Părinții încearcă din răsputeri crearea unui copil model şi de cele mai multe ori se sacrifică și muncesc peste măsură pentru a-i asigura acestuia condiţiile optime pentru a deveni cel mai bun, cel mai apreciat, cel mai inteligent, etc.
Acest comportament este absolut normal și benefic: trebuie să faci orice îți stă în putință pentru a-i asigura copilului tău un mediu favorabil pentru dezvoltare. Dar... acest comportament dus la extrem poate pune foarte multă presiune atât pe copil, cât şi pe părinte, iar, într-un final riscă compromiterea relației dintre cei doi.
În podcast-ul ”Fain și Simplu”, realizat de Mihai Morar", Urania Cremene a subliniat un aspect foarte interesant și pe care vi-l propunem spre dezbatere:
”Cum renunțăm la ideea de a crește copii fericiți și de succes”, a fost întrebarea adresată Uraniei de către realizatorul Mihai Morar.
”Înlocuim fericiți și de succes, cu echilibrați care trăiesc în propriile valori”, a răspuns Urania.
Mihai Morar: ”Și dacă mie nu îmi convin propriile valori? Eu am auzit, având și eu două adolescente, tot felul de părinți reacționând la valorile copiilor lor: ”Dacă știam că o să ajungi așa mai bine nu te făceam”
Urania Cremene: ”Cred că este extrem de dureros”, referindu-se în continuare la educația pe care copiii o pot primi acasă până în momentu adolescenței, Urania continuă: ”Rolul nostru este foarte mare în primii ani de viață, mai avem un aport important în preadolescență și adolescență și cam gata. Ăsta este adevărul. Natura își face treaba. De ce se comportă adolescenții așa cum se comportă? Pentru că sunt foarte multe schimbări la nivel neuronal. Pentru că scade secreția de neurotransmițători: serotonină, endorfină, dopamină... etc... și ei își caută aceste senzații tari în afara cuibului. Asta e treaba naturii: să îl scoată pe copil afară din cuib. Și de aceea contează prietenii mai mult. Sigur că noi rămânem pe poziție, dar până la vârsta aia e cam gata și cu principii, și cu valori, și cu stima de sine, și cu autodisciplina... dacă faci bine ce ai de făcut până la acea vârstă, șansele ca copilul să alunece rău de tot sunt foarte mici”.
Mihai Morar: ”Deci, când un copil are probleme cu alcoolul, cu drogurile, înseamnă că s-a petrecut ceva greșit în primii 6-8 ani”
Urania Cremene: ”Și mai târziu se poate întâmpla. Ce se întâmplă greșit, în primul rând este lipsa de conectare, iubirea, lipsa iubirii. Asta lipsește”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil