Ați observat că școlile arată ca niște fabrici? V-ați pus vreodată întrebarea dacă acest aspect arhitectural are doar un rol funcțional sau poate că și unul de ordin psihologic? Haideți să aprofundăm acest subiect.
Mai înainte de toate vom merge la originea învățământului. Sistemul de învățământ modern, așa cum îl cunoaștem astăzi, a fost dezvoltat în mare parte în perioada revoluției industriale.
Pe atunci, societatea avea nevoie de o forță de muncă educată, disciplinată și capabilă să urmeze instrucțiuni într-un mod standardizat, similar cu muncitorii din fabrici. Școlile au fost, astfel, organizate într-un mod care să reflecte nevoile acestei noi ordini economice.
Școlile au fost concepute pentru a funcționa într-o manieră foarte organizată și standardizată. Acest lucru este reflectat în:
Orar fix: Elevii au ore programate rigid, similar schimburilor din fabrici.
Clase standardizate: Elevii sunt împărțiți în grupuri de aceeași vârstă și nivel, fără prea multă flexibilitate pentru nevoile individuale, similar cu modul în care angajații din fabrici erau împărțiți în funcție de specializare.
Curriculum standardizat: Materia este predată uniform, cu scopul de a obține rezultate măsurabile și comparabile, la fel cum fabricile produceau bunuri în serie.
Elevii trebuie să urmeze reguli stricte, să fie punctuali și să respecte autoritatea, similar cu modul în care muncitorii trebuiau să se conformeze regulilor stricte din fabrici. Acest lucru era văzut ca esențial pentru pregătirea elevilor pentru viitoarele locuri de muncă în fabrici sau birouri.
Google Maps: Colegiul Național de Informatică, Piatra Neamț
Mulți educatori și experți în educație susțin că acest model industrial nu mai este adecvat pentru nevoile societății moderne.
Într-un video postat pe o rețea de socializare, Urania Cremene, unul dintre cei mai cunoscuți specialiști în parenting din România, subliniază acest aspect: ”Educația formală nu e ceea ce trebuie în România”, spune specialistul.
”Adică a-ți da copilul la școală și a te aștepta că ți-l fac om... avem o problemă. Avem o mare problemă. În primul rând pentru că școala nu a fost făcută, gândită, construită pentru a te aduce la cea mai bună variantă a ta. Nu ăsta a fost scopul școlii”, a mai spus aceasta.
Fotografie de la Pixabay/ Pexels
”Să nu uităm de unde am plecat. Școala a fost creată, dezvoltată, de fapt, la nivelul la care este astăzi odată cu industrializarea pentru a crea forță de muncă. De aia și arată școlile ca niște fabrici. A fost o intenție clară pentru care le-au gândit așa. Coridoare lungi, stânga-dreapta săli, copiii stau jos și li se vorbește de sus în jos, de la o autoritate care urmează să fie șeful. Și ei ascultă... și se sună...și ieșim afară... și se sună și intrăm la loc. De aceea au fost gândite școlile așa: să aducă oamenii la un nivel funcțional, de productivitate. Punct. Deci, ceea ce cerem noi școlilor astăzi, nu au fost gândite să facă”, a spus Urania Cremene.
Școlile arată ca niște fabrici din cauza originilor lor istorice și a structurii rigide pe care o păstrează.
Deși acest model a fost util într-o anumită perioadă, în contextul actual, este din ce în ce mai evident că educația trebuie să evolueze pentru a se adapta la cerințele unei lumi în schimbare rapidă și la diversitatea nevoilor elevilor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil