Copilul aruncă obiecte: cum să-l faci să se oprească?
După ce a depășit etapa interesantă de 1 an, dulcele îngeraș începe să aibă un „repertoriu” din ce în ce mai larg de abilități și comportamente care îi surprind pe mama și pe tata. Fiecare nouă cucerire, între 18 și 24 de luni, este primită cu zâmbete și tandrețe, dar uneori „descoperirile” copilului dezorientează puțin părinții.
Un caz destul de tipic este acela în care micuțul nu se mai limitează la a arunca obiecte pe pământ cu invitația explicită jucăușă de a le prinde din nou, ci pare că vrea să-i „nimerească ” pe cei din jur. În acest caz, evident, jocul clasic de experimentare și relații, tipic acestei grupe de vârstă, se transformă într-o acțiune care ar putea răni pe cineva.
Cum îl poți face să înțeleagă că trebuie să se oprească pentru că este periculos acest joc? Iată 5 sfaturi care te-ar putea ajuta:
Atunci când copilul pare că aruncă cu intenție un obiect cuiva, primul lucru de făcut este să-l faceți să înțeleagă imediat și clar că acesta este un comportament inacceptabil. Este indicat să-l ridici și să faci contact vizual spunându-i calm: „Nu, nu poți! Înțeleg că ești supărat dar nu poți distruge case sau răni oameni!'.
Pentru a pune capăt acestor episoade care pot avea consecințe negative pentru cei din preajma bebelușului „aruncător” (sau pentru casă!), este esențial să-l observați cu atenție.
Monitorizați în ce contexte apar aceste comportamente sau în ce perioadă a zilei. De asemenea, este necesar să ținem cont de nevoile copilului: uneori nu are suficiente oportunități de a fi într-un spațiu liber în care să-și dea aer liber energiei.
Ar fi util să înțelegem dacă copilul tinde să aibă acest comportament în relație cu anumite persoane, deoarece ar putea fi o reacție de enervare, intoleranță sau oboseală.
Dacă, observând copilul, părintele înțelege că aruncarea obiectelor este o manifestare a furiei, este esențial să-l ajute să-și „numească” emoțiile. Aceasta înseamnă să-l însoțești treptat pentru a-și recunoaște stările de spirit.
În același timp, este necesar să explicăm că toate emoțiile sunt acceptate (de exemplu: „Mama te înțelege, ești supărat... obosit... fericit!') dar unele comportamente nu.
Încearcă să-i atragi atenția propunându-i un joc care să-i fie atractiv. În acest fel, este posibil să-și îndrepte atenția către o activitate adecvată.
În orice caz, este bine de reținut că nu există o rețetă universală: fiecare copil are propria lui individualitate și trebuie respectat.
Uneori, copilul procedează astfel, de exemplu, pur și simplu pentru că se simte neglijat sau dorește să atragă atenția adultului. Și, dacă aruncă brusc un obiect cel mai probabil părintele nu își va lua ochii de la el.
În această fază, un truc simplu, dar util, este prevenirea anumitor comportamente ținând sub control obiecte care ar putea fi periculoase (pahare, bibelouri, vaze, etc...). Totuși, tendința de a arunca obiecte este o fază tranzitorie (și larg răspândită) prin care trec mulți copii.
Un alt aspect important este să îl lași pe copil, atât cât este posobil, să expire,enteze atâta timp cât nu-și face rău lui însuși sau altora.
În această grupă de vârstă, copilul trece prin „perioada senzorio-motorie”, așa cum a definit-o cunoscutul psiholog J. Piaget: el vrea să exploreze lumea și să observe efectul acțiunilor sale.
Pentru el este o satisfacție să audă zgomotul pe care îl face obiectul când cade, sau să observe cât de departe merge. Practic el descoperă și interacționează cu lumea.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil