Anul acesta, 2024, este un an bisect! Ce înseamnă asta? Ei bine, la fiecare patru ani, calendarul nostru gregorian, cel pe care îl urmărim în cea mai mare parte a lumii, decide să arunce în mix o zi în plus, și anume 29 februarie. Poate părea un detaliu neînsemnat, dar această zi adițională are o importanță deosebită.
Calendarul normal are 365 de zile împărțite în 12 luni. Cu toate acestea, pentru a evita ca anotimpurile să se „încurce” între ele, la fiecare patru ani se introduce o zi în plus. Astfel, anii divizibili cu patru devin ani bisecți, iar 2024 se numără printre aceștia, la fel ca și 2020.
Dar să nu ne grăbim! Există excepții, cum ar fi anii centenari sau acei ani care se termină în 00, precum 1900. Aceștia nu beneficiază de statutul de ani bisecți. În anii care nu sunt bisecți, fiecare dată avansează cu o zi în ani consecutivi. De exemplu, dacă 1 martie 2022 a fost o marți, în 2023 aceeași zi a căzut într-o miercuri.
Pe de altă parte, într-un an bisect, lucrurile devin mai interesante. Începând cu luna martie, calendarul avansează cu încă două zile față de anul precedent. Să luăm exemplu 1 martie 2023, care a fost miercuri. Ei bine, în 2024, nu va cădea într-o zi de joi, ci de vineri. Așadar, această zi adițională schimbă dinamica și ne oferă un an cu 366 de zile.
De ce avem nevoie de ani bisecți? Răspunsul se ascunde în călătoria noastră în jurul soarelui. Pentru a ne asigura că anotimpurile își păstrează ordinea obișnuită, iar calendarul nostru gregorian rămâne aliniat cu această călătorie cosmică, adăugăm o zi suplimentară la fiecare patru ani.
De ce e nevoie de acest adaos? Motivul stă în faptul că un an calendaristic, cu cele 365 de zile de 24 de ore, este mai scurt decât un an solar. Așa că, pentru a compensa acest decalaj, trebuie să adăugăm 24 de ore la calendar la fiecare patru ani. Totuși, timpul pe care Pământul îl ia pentru a completa o revoluție în jurul Soarelui (an solar) este puțin mai lung: 365 de zile, 5 ore, 48 de minute și 56 de secunde.
Fără acești ani bisecți, am înregistra un decalaj considerabil între calendar și călătoria noastră în jurul soarelui. Conform National Geographic, fără aceste zile suplimentare, calendarele ar începe să se defazeze cu trei zile la fiecare 12 ani. Imaginează-ți consecințele! Potrivit Muzeului Național al Aerului și Spațiului din SUA, peste 700 de ani, vara în emisfera nordică ar începe în decembrie, în loc de iunie.
Anii bisecți nu sunt doar o soluție temporară; ei mențin echilibrul. Adăugând aceste 24 de ore suplimentare, rezolvăm diferența acumulată de aproape șase ore la fiecare patru ani. Dar, ca să fim preciși, rămânem cu aproximativ 44 de minute în plus la fiecare patru ani sau, cu alte cuvinte, o zi în plus la fiecare 129 de ani.
Pentru a gestiona această subtilitate temporală, sărim peste ani bisecți în fiecare an centenar, cu excepția celor care sunt multipli ai 400, precum 1600 și 2000. De aceea, anul 1900 nu a fost un an bisect și nu a avut o zi în plus, în timp ce anul 2000 s-a bucurat de această adiție temporală. Astfel, călătoria noastră în jurul soarelui rămâne sincronizată cu calendarul, iar anotimpurile continuă să își înceapă și să își încheie dansul lor cosmic la momentul potrivit.
Ați văzut vreodată termenul „an bisect” și v-ați întrebat de ce este numit astfel? Puțini sunt cei care cunosc originile acestui nume. Ei bine, să ne aventurăm în trecut pentru a dezvălui povestea din spatele denumirii.
Înainte de toate, să privim înapoi la momentul în care ziua adițională a fost prima dată introdusă în calendar – pe 24 februarie. De ce tocmai această dată? Motivul stă într-o expresie latină cu rezonanță poetică: „bix sextus dies ante calendas martii” - care se traduce prin „repetiția celei de-a șasea zile înainte de prima zi a lunii martie”.
Totul s-a schimbat odată cu reforma gregoriană, inițiată de Papa Grigore al XIII-lea în 1582. Cu această ocazie, ziua adăugată a fost modificată, devenind ultima zi a lunii februarie. Așadar, numele „an bisect” a păstrat amintirea acelei zile speciale și a rămas o relicvă a trecutului, oferindu-ne o fereastră către modul în care timpul și calendarul nostru au evoluat de-a lungul istoriei.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil