Fătul începe să se miște în jurul săptămânii a 6-a de gestație, dar în acest stadiu este atât de mic încât evoluțiile sale nu sunt percepute. Mama începe de obicei să simtă lovituri și caprici între săptămânile a șaisprezecea și a douăzecea de sarcină.
Fătul se mișcă din a șasea săptămână pentru a dezvolta mai bine mușchii, oasele și articulațiile. Dar mamele încep să observe asta mai târziu.
Mișcările pe care copilul nenăscut le face în interiorul corpului mamei servesc la dezvoltarea corectă a mușchilor, oaselor și articulațiilor.
S-a descoperit, de fapt, că există o corelație între absența acestor mișcări și apariția unor patologii precum displazia șoldului și artrogripoza: prima este dezvoltarea anormală a articulației șoldului în timp ce a doua este rigiditatea articulară.
Fătul începe să se miște în jurul săptămânii a 6-a de gestație, dar în acest stadiu este atât de mic încât evoluțiile sale nu sunt percepute. Mama începe de obicei să simtă lovituri între săptămânile a șaisprezecea și a douăzecea de sarcină.
Dar experiența nu este aceeași pentru toate mamele: cele care se confruntă cu o a doua sarcină, de exemplu, vor avea tendința de a simți mai întâi micile acrobații ale micuțului, mai ales că au avut deja experiență cu ele și știu să le recunoască.
Foto: Cottombro Studio/ Pexels
Potrivit experților, este foarte important ca viitoarea mamă să monitorizeze și să învețe să cunoască mișcările bebelușului ei, care sunt diferite ca intensitate și frecvență de la făt la făt, și să nu treacă niciodată cu vederea nicio modificare sau chiar o eventuală întrerupere.
O metodă simplă de monitorizare ar fi ca mama să stea așezată pe spate cu picioarele ușor ridicate sau întinsă pe o parte. Apoi, notați ora de pe ceas și numărați 10 lovituri. Dacă acestea se petrec în decurs de 45 de minute, lucrurile sunt în regulă. La o nouă numărătoare, dacă aceste lovituri se întâmplă în decurs de mai mult de 2 ore, atunci ar fi bine să luați legătura de urgență cu medicul.
În această perioadă este foarte puţin probabil să simţi ceva, pentru că bebeluşul este prea mic. Totuşi, studiile arată că primele mișcări fetale apar din săptămâna a 9-a, pe măsură ce neuronii de control din măduva spinării încep să se dezvolte, iar fătul poate să îşi mişte membrele independent. În această săptămână au fost observate mişcări ale şoldurilor şi genunchilor.
La 10 săptămâni, fătul se întinde şi cască, iar la 11 săptămâni începe să deschidă gura şi să-şi sugă degetele.
Din săptămâna 12 începe să înghită din lichidul amniotic.
În această perioadă, fătul este încă mic, dar mişcările lui pot fi percepute asemeni unor „fluturi în stomac” sau o senzaţie a unui peşte care înoată în stomac încă din săptămâna 14 de sarcină, dar media arată că sunt simţite, mai sigur, undeva la 18 săptămâni. Pe la 19 săptămâni, bebelușul este capabil să lovească, să-şi sugă şi să-şi apuce degetele de la picioare sau să zgârie cu unghiile. De asemenea, se poate mişca drept răspuns la atingerile făcute de mamă pe pântec.
Mamele care sunt deja la a doua sarcină au muşchii abdominali mai relaxaţi şi vor simţi mişcările mai rapid. Spre luna a cincea de sarcină, adică pe la 20 de săptămâni, mişcările membrelor devin mai complexe, cu îndoirea articulaţiilor şi a coatelor.
Foto: Daniel Reche/ Pexels
În jurul săptămânii 21, fătul începe să aibă un program mai regulat de mişcare. Până în săptămâna 24 apare şi reflexul la tresărire iar mişcarea începe să fie restricţionată de lipsa spaţiului.
Mișcările repetate și sacadate sunt provocate de sughiț. Deși par deosebite, acestea sunt normale și fac parte din procesul de evoluție a sistemului respirator. Fătul începe să lovească mai puternic cu picioarele şi începe să-şi schimbe şi poziţia corpului. Toate acestea sunt o dovadă că evoluează bine. Mai importantă decât intensitatea loviturilor este prezența acestora. În medie, ar trebui să simțiți câte o mișcare în fiecare oră.
În această perioadă, mişcările bebeluşului sunt mult mai clare şi mai puternice. Unele lovituri vă pot lăsa fără respiraţie şi se pot rări puţin din cauza lipsei de spaţiu din uter. Mişcarea se numeşte „păşire” şi descrie o mişcare circulară şi de rotire a bebeluşului, mişcare care-l ajută să se deplaseze şi să se poziţioneze cu capul în jos pentru naştere.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil