Crizele de plâns fac parte din viața de zi cu zi a multor părinți. Un psiholog împărtășește tehnica sa pentru a-i ajuta pe copii să se liniștească.
„Plânsul este sănătos”, afirmă Deena Margolin, terapeut pentru copii, pe contul său de Instagram, notează parents.fr.
Cu toate acestea, mulți părinți au tendința de a-și reprima propriile lacrimi. Crescuți cu ideea că plânsul este un semn de slăbiciune, mulți adulți își ascund emoțiile în favoarea autocontrolului.
„Facem tot posibilul să evităm plânsul, îngropându-ne sentimentele adânc în interior. Apoi, dintr-odată, izbucnim în accese de furie, de cele mai multe ori îndreptate către partenerul sau copiii noștri. Iar după aceea? Ne copleșește vinovăția. Dar nu este vina ta”, explică terapeutul.
Dacă în copilărie ți s-a spus să nu plângi sau ai fost trimis la colț pentru că nu reușeai să-ți reprimi emoțiile, este posibil să fi învățat să îți sugrumi sentimentele și să le cari cu tine până la vârsta adultă.
Pentru ca un copil să învețe să-și exprime emoțiile într-un mod sănătos și să se calmeze, este esențial să vadă acest exemplu la părinți.
Copiii își modelează comportamentul după adulții din jurul lor, motiv pentru care terapeutul recomandă: „Lăsați emoțiile să iasă! Eliberați-le! Veți simți imediat ușurare, ca și cum vi s-ar fi luat o greutate de pe umeri.”
În timp, copiii vor observa că, pe măsură ce ne permitem să ne exprimăm emoțiile, ne eliberăm de ele mult mai ușor.
În primul rând, trebuie să ne amintim că cei mici sunt încă în plin proces de dezvoltare. Nu au maturitatea necesară pentru a-și regla emoțiile rapid și independent, așa că plânsul este modul lor natural de a se descărca.
„Când copilul tău are o criză de furie, nu-l trimite singur în cameră, nu-l pune la colț. Fii alături de el, încurajează-l să-și exprime emoțiile, oferindu-i un spațiu sigur pentru această eliberare sănătoasă”, explică specialistul.
Deena Margolin subliniază însă că a-ți încuraja copilul să-și exprime emoțiile nu înseamnă să-i validezi orice comportament. Aici intervine subtilitatea.
„Putem accepta și permite emoțiile, dar nu și comportamentele dăunătoare.
De exemplu, dacă un copil își dorește să meargă în parc, dar nu este încă momentul, el poate deveni foarte supărat. În această situație, îi poți spune: ‘Înțeleg că vrei să mergi în parc și că ești supărat că nu putem merge acum. Este perfect normal să fii frustrat, poți plânge dacă simți nevoia. Dar nu este în regulă să lovești. Nu pot permite acest lucru.’”
Prin acest tip de răspuns, copilul învață că emoțiile sunt normale și acceptate, în timp ce comportamentele agresive nu sunt tolerate.
Bonusul?
Cu cât îi accepți și îi recunoști mai des sentimentele, cu atât crizele sale vor fi mai scurte și mai puțin intense.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil