„De ce plânge copilul meu din orice?” Expert în creierul micuților: „Există trei schimbări care îl conduc la aceste perioade de plâns crescut”

Expertul în creierul copiilor Álvaro Bilbao, autorul cărții „Creierul copilului a explicat părinților”, a explicat, pe blogul personal, modificările în toleranța la frustrare, foarte frecvente la micuții cu vârste între 2 și 12 ani, și despre situațiile în care aceștia plâng mai mult decât de obicei.

Citește și 3 conversații toxice pe care NU trebuie să le mai ai cu copiii tăi! Experți: „Evitați-le cu orice preț!”

„Toți copiii trec prin etape în care plâng mai mult decât de obicei”

„Unii copii plâng des în viața de zi cu zi, în timp ce alții o fac mai rar. Totuși, toți copiii trec prin etape în care plâng mai mult decât de obicei. Aceste modificări ale tiparului de plâns pot apărea rapid (în câteva zile) și pot dura o perioadă (de exemplu, 4 zile sau câteva săptămâni)”, explică neuropsihologul.

Ori de câte ori un copil plânge, el o face dintr-un motiv întemeiat, deoarece plânsul este un răspuns adaptativ total involuntar, menit să reducă disconfortul în două moduri.

„Primul mod este reducerea nivelului de cortizol, hormonul stresului. Atunci când copilul plânge, el eliberează acest hormon împreună cu endorfine, un neurotransmițător care îl ajută să se simtă mai relaxat și să reducă senzația de copleșire sau angoasă.

Al doilea mod este exprimarea externă a sentimentului de frustrare sau a incapacității de a cere ajutor. În acest sens, copilul care plânge transmite un mesaj lumii că nu știe cum să acționeze, nu este capabil să facă față unei situații sau are nevoie de ajutor”, susține Álvaro Bilbao.

Vezi și O întrebare simplă, dar foarte puternică, pe care să o adresezi copilului. Psiholog: „Poate schimba totul între micuț și părinții lui și poate crea o legătură rezistentă și de durată!”

De ce plânge copilul din orice?

SURSA FOTO: freepik.com @EyeEm

Dacă te întrebi de ce copiii plâng aparent fără motiv, trebuie să știi că, cel mai probabil, „a avut loc o schimbare care le afectează capacitatea de a-și regla emoțiile”.

De obicei, există trei tipuri de schimbări care duc la aceste perioade de plâns crescut, potrivit expertului în creierul copiilor.

Schimbări în familie

Acestea sunt schimbări care afectează întreaga familie și modifică echilibrul și rutinele existente. Copiii sunt foarte sensibili la astfel de schimbări, deoarece le perturbă structura și punctele de ancorare care le oferă siguranță, cum ar fi mersul cu mama la supermarket sau cina alături de cei doi părinți.

Exemple de astfel de schimbări includ mutarea într-o nouă locuință, nașterea unui frate, separarea sau divorțul părinților. În astfel de circumstanțe, orice copil poate trece de la a fi bine adaptat la a deveni mai nervos sau nesigur.

Schimbări în mediu

Unii copii sunt foarte sensibili la schimbările din mediu, ceea ce înseamnă că adaptarea la acestea necesită un efort suplimentar și un stres care le scade pragul de toleranță la frustrare. Este obișnuit ca aceștia să plângă mai mult atunci când încep școala, când își schimbă profesorii sau chiar colegul de bancă.

Dacă copilul tău de doi ani plânge mai mult în ultima perioadă, aceasta poate coincide cu adaptarea sa la schimbările sezoniere, mai ales primăvara și toamna, deoarece hipotalamusul (partea creierului care reglează temperatura) trebuie să facă un efort considerabil pentru a se adapta la noile condiții de temperatură și lumină.

Schimbări în copil

Aceste schimbări pot fi fizice, cum ar fi bolile. În aceste cazuri, este normal ca copilul să fie mai sensibil dacă trece printr-o boală, dar părinții tind să fie mai înțelegători cu aceste schimbări temporare decât cu cele psihologice, care de multe ori trec neobservate.

De exemplu, atunci când copilul trece de la târât la mers sau când devine mai autonom în jurul vârstei de 3 ani, el simte atât satisfacția de a fi capabil, cât și nesiguranța de a nu mai avea atât de mult sprijin.

O altă situație complicată este sfârșitul anului școlar. Creierul copilului experimentează un fenomen numit obișnuință, care îl face să se simtă mai obosit și plictisit de sarcinile de rutină, făcându-i mai dificil să se concentreze și să rămână motivat.

Citește și Cum să stabilești o educație receptivă? Psiholog: „Cel mai eficient model parental prin care se poate asigura o dezvoltare socială și emoțională bună pentru copii!”

Ce să faci când copilul tău plânge de orice

SURSA FOTO: freepik.com @kuprevich

Înțelegeți copilul

Dacă ați observat că copilul vostru se identifică în oricare dintre situațiile menționate, este posibil să îl înțelegeți mai bine. Amintiți-vă că copiii sensibili care plâng des au întotdeauna un motiv întemeiat pentru a face acest lucru, fie că se confruntă cu nesiguranță, angoasă sau oboseală, menționează neuropsihologul. Încercați să identificați ce s-a schimbat în familie, în mediu sau în copilul însuși și puneți-vă în pielea lor.

Reduceți stimularea acasă

În perioadele de sensibilitate și oboseală crescută, părinții pot ajuta reglând mediul pentru a evita saturația emoțională a copilului. Puteți face acest lucru prin oprirea televizorului, reducerea volumului radioului, menținerea casei ordonate sau limitarea vizitelor din partea familiei și prietenilor.

Factorul care poate provoca cel mai mare dezechilibru este dezorganizarea rutinei. Este bine să reluați obiceiuri și programe care ajută copilul să facă treceri mai ușoare între activități.

Facilitați odihna

Copiii au nevoie de multe ore de somn, mai ales când sunt obosiți sau trec prin perioade de schimbare și stres. În aceste cazuri, este important să ajutați copilul să-și regleze nivelul de oboseală prin facilitarea unei odihne complete. O igienă bună a somnului va ajuta copilul să se odihnească mai bine, reducând nivelul de cortizol din sânge și creier și recuperându-și capacitatea de a face față problemelor emoționale în mod autonom.

Folosiți educația pozitivă în loc de confruntare

În perioadele în care copiii sunt foarte obosiți, au nevoie de mai mult sprijin și înțelegere. Deși poate fi dificil, educația pozitivă poate fi de ajutor. Cunoașterea elementelor de bază ale educației pozitive vă va permite să aplicați empatia și să vă conectați mai bine cu copilul, stabilind reguli și limite pozitive care vor face viața de zi cu zi mai ușoară pentru amândoi.

Facilitați-le sarcinile (și pe ale voastre)

Un copil epuizat nu poate face aceleași lucruri pe care le-ar putea face atunci când nu este atât de obosit. Reveniți la rutinele esențiale și reduceți-le pe cele neesențiale. Ajutați copilul cu îmbrăcatul, mâncatul și treburile zilnice, oferindu-i mai mult răsfăț și afecțiune.

Nu uitați și de voi! Părinții trebuie să își reducă și ei nivelul de cerințe în aceste etape, deoarece gestionarea plânsului copilului și asigurarea siguranței și calmului acestuia sunt

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.