Diabetul gestațional. Dr. Grigorina Mitrofan despre cauze, simptome, riscuri și tratament

Data publicării:
Diabetul gestațional. Dr. Grigorina Mitrofan despre cauze, simptome, riscuri și tratament / FOTO: freepik.com
EXCLUSIV
Diabetul gestațional. Dr. Grigorina Mitrofan despre cauze, simptome, riscuri și tratament / FOTO: freepik.com

Dr. Grigorina Mitrofan, medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice, a dezvăluit cum poate fi gestionat diabetul gestațional, care sunt cauzele acestei afecțiuni, dar și riscurile pe care le ridică asupra mamei și copilului. 



„Diabetul gestațional (DG) este definit formal ca orice grad de intoleranță la glucoză ce a debutat sau a fost recunoscută pentru prima dată în timpul sarcinii (1,2). Cu altele cuvinte, la persoanele care nu se cunosc cu diabet înaintea sarcinii, dar care au dezvoltat o tulburare al metabolismului glucidic evidențiată în trimestrul 2 sau 3 de sarcină prin testul de toleranță orală la glucoză (TTGO). Uneori se întâmplă ca diabetul de tip 2 să fi fost deja prezent, dar a fost identificat abia în timpul sarcinii, deoarece nu s-a realizat screeningul antenatal. În acest caz, valorile glicemice crescute vor fi etichetate tot ca diabet gestational, dar după naștere se va evalua capacitatea de a reveni la valorile normale a glicemiei”, a spus dr. Grigorina Mitrofan pentru Spectacola.ro.

De ce apare diabetul gestațional?

„Totul începe cu placenta. Placenta este un ogan musculos și spongios care se formează pe parcursul sarcinii, face legătura între mamă și embrion, iar apoi se elimină la naștere. Placenta îndeplinește sarcina de a furniza fătului substanțe nutritive, oxigen și apă din circulația mamei.

Pentru a crește, fătul are nevoie de glucoză, iar cererea de glucoză crește pe măsură ce sarcina progresează și copilul se dezvoltă. De aceea, la începutul sarcinii viitoarea mămică are o sensibilitate crescută la insulină și un nivel scăzut de glucoză. Pe măsură ce placenta se dezvoltă, va produce o varietate de hormoni vitali pentru menținerea sarcinii. Câțiva dintre acești hormoni precum estrogenul, progesteronul, cortizolul și hormonul lactogenul placentar uman au un efect de blocare a insulinei, adică un efect „ant-insulinic”. Acest efect anti-insulinic începe de obicei la jumătatea sarcinii (20 până la 24 de săptămâni) (3). Cu cât placenta crește mai mult, cu atât cresc acești hormoni și rezistența la insulină crește”, a mai precizat medicul specialist.

Citește totul despre diabetul gestațional pe Spectacola.ro.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News



Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.


Autorul articolului: Loredana Iriciuc | Categorie: Probleme de sanatate





pixel