Educația din România, sub lupa Comisiei Europene: Cum vor fi transformate școlile pentru a combate rezultatele slabe? Staș: „Copiii ăștia, cu mulți profesori în frunte, nu știu să gândească logic!”

Acestea se concentrează pe îmbunătățirea rezultatelor școlare ale tinerilor în domenii esențiale precum matematica, limba română, științele și tehnologia.

Unul dintre principalele puncte ale planului este implementarea unui sistem de evaluare a pregătirii elevilor, dar și a culturii lor generale, prin studii independente.

Aceste evaluări vor suplini lacunele lăsate de bacalaureat, care nu reușește să măsoare în mod riguros competențele acumulate pe parcursul liceului.

Probleme în sistemul educațional: Deficiențe majore în gândirea logică a elevilor

Marian Staș, coordonator al echipei care lucrează la implementarea acestor măsuri, a subliniat o problemă majoră în educația românească: mulți elevi și profesori nu reușesc să dezvolte gândirea logică necesară pentru a înțelege și rezolva probleme complexe, mai ales în domeniul matematicii.

Staș a menționat că mulți copii nu învață decât prin metode mecanice, prin „rețete” învechite, susținute de meditații costisitoare. 

„Copiii ăștia, cu mulți profesori în frunte, nu știu să gândească logic! De unde să scoatem de acolo capacitatea de a înțelege textul și de a rezolva probleme de matematică altfel decât prin rețete nenorocite, tocate cu căruțe de bani în meditații pentru evaluarea națională și pentru bacalaureat? Echipa de la Comisia Europeană spune în felul următor: procentul de tineri care înregistrează rezultate mai slabe să nu depășească 15%”, a spus Staș la Știrile PRO TV.

Obiective pentru educația STEM

În cadrul acestui plan de reformă, Comisia Europeană cere ca până în 2030, 45% dintre elevi să participe la cursuri din domeniile STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică), iar un sfert dintre aceștia să fie fete.

De asemenea, Comisia dorește ca cel puțin o treime dintre studenți să aleagă domenii STEM, iar din aceștia, 40% să fie femei.

Aceste măsuri fac parte dintr-o strategie largă de stimulare a interesului pentru tehnologie și știință, cu scopul de a pregăti tinerii pentru cerințele pieței muncii din viitor.

Educația vocațională și reducerea învațământului teoretic

În același timp, Comisia Europeană susține un accent mai mare pe educația vocațională, incluzând școlile militare, pedagogice și cele de meserii, și cere reducerea învățământului teoretic în favoarea unui învățământ mai aplicat și practic.

Aceste modificări vor avea rolul de a diversifica opțiunile pentru tinerii care nu aleg calea liceului teoretic și de a asigura o pregătire mai adecvată pentru piața muncii.

Rezultate slabe în educația românească

Un exemplu relevant pentru starea actuală a educației din România este cazul Liceului Tehnologic Theodor Pallady din București, unde doar 19 absolvenți din clasa a XII-a au participat la bacalaureat, iar media rezultatelor acestora a fost de 5,08, semnalând o pregătire academică deficitară.

Acest caz subliniază necesitatea unor reforme urgente, mai ales în contextul în care, în 2024, media cu care au fost admiși elevii în clasa a IX-a a fost de doar 2,08.

Sprijin financiar și sistem de avertizare timpurie: Măsuri pentru viitorul generației

Pentru a preveni repetarea acestei situații, Comisia Europeană promite implementarea unui sistem de avertizare timpurie și oferirea unui sprijin financiar consistent.

Scopul este de a sprijini această generație să evite o nouă „poveste a eșecului” și să îmbunătățească rezultatele educaționale ale elevilor din România.

Pe termen lung, obiectivul Comisiei Europene este ca 5% dintre tinerii din România să urmeze studii în domeniul IT până în 2028, iar un procent semnificativ dintre aceștia să fie femei.

În acest context, România se va concentra pe formarea unui număr suficient de tineri care să umple deficitul de personal calificat din sectorul IT, asigurându-se că aceștia dobândesc abilități esențiale încă din perioada școlii.

Obiectivele stabilite de Comisia Europeană pentru educația din România sunt ambițioase, dar importante pentru a răspunde cerințelor actuale ale pieței muncii și pentru a crește competitivitatea tinerilor români pe plan internațional. Implementarea acestora va depinde de voința autorităților de a transforma sistemul educațional și de a susține viitoarele generații cu resursele necesare pentru succes.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.