Educația în familie: între exigență exagerată și permisivitate fără limite. „Unele mame merg pe ideea că mai bine plânge acum copilul decât mai târziu” / VIDEO

Data publicării:
Educația în familie între exigență exagerată și permisivitate fără limite. „Unele mame merg pe ideea că mai bine plânge acum copilul decât mai târziu” / FOTO: Pexels.com@August de Richelieu
EXCLUSIV
Educația în familie între exigență exagerată și permisivitate fără limite. „Unele mame merg pe ideea că mai bine plânge acum copilul decât mai târziu” / FOTO: Pexels.com@August de Richelieu

Educația copiilor este una dintre cele mai importante responsabilități pe care o au părinții, iar modul în care aceștia aleg să-și crească și să-și educe copiii influențează semnificativ dezvoltarea lor pe termen lung.



Fiecare copil este unic, iar abordările educative trebuie adaptate nevoilor și personalității acestuia, dar există câteva principii esențiale care pot ghida părinții în acest proces.

„Mama tigru”, „Mama elefant” sau „Mama leneșă”. Sunt câteva dintre categoriile de mame care aleg să-și crească, educe copii în stilul respectiv.

Profesorul Ovidiu Ovidiu Pânișoară, invitat în emisiunea de luni de la Dc Edu, moderată de Sorin Ivan, a vorbit despre acest subiect, cum unele mame sunt extrem de exigente cu ai lor copii, iar altele nu impun nicio limită.

El vorbește despre necesitatea unei școli de părinți care ar trebui să existe în România, tocmai pentru că un părinte educat înseamnă un copil educat.

Citește și Ce e cu adevărat important: imaginea școlii sau educația profesorilor? Profesor Ovidiu Pânișoară: „Câteodată pomul bine lăudat arată bine doar din afară” / VIDEO

„Există mai multe stiluri de parenting. Mama tigru e pe sistemul: mai bine plângi acum decât mai târziu. Mama elefant: grijă trebuie să fie pe primul loc nu performanța. Mama leneș - cea care nu are timp de copii.

Există părintele elicopter care încearcă să-i păzească pe copii, face treabă în locul copilului, nu lasă copilul să se lovească de greutățile vieții și mai târziu copiii vor avea probleme.

Ceea ce trebuie învățat din toată povestea asta este că noi avem un model cu care creștem, ține de personalitatea noastră, ține de cum au fost părinții noștri cu noi, dar parentingul se poate învăța.

În România nu am dezvoltat o școală națională a părinților.

Să fiu părinte e o meserie. Tu-ți iubești copilul, dar el nu vine cu instrucțiuni de folosire, nu știi cum va funcționa și tu trebuie să înveți. Cu fiecare copil va fi diferit.

Poți verifica: stilul respectiv merge de fiecare dată?

Pentru asta e nevoie să știi tot ce înseamnă și să alegi. Să ai o paletă largă.

Educând părinții educ copiii. Pentru că copilul petrecere foarte mult timp acasă, pentru că vine cu cei șapte ani de acasă.

Pe care-i are sau nu are, pentru că părintele de astăzi are mai puțin timp pentru copilul său”, a explicat Profesorul Ovidiu Pânișoară, la Dc Edu.

Vezi și Profesorul Ovidiu Pânișoară, despre importanța formării didactice: „Tinerii profesori sunt aruncați în gura lupului” / VIDEO

 

Există patru stiluri parentale care sunt frecvent utilizate în psihologie:

- Autoritar (dominant)

- Permisiv (indulgent)

- Autoritativ (democratic)

- Neglijent (neimplicat)

Interviul integral pe această temă, dar și alte subiecte de interes poate fi urmărit în linkul de mai jos:

Youtube video image

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News



Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.


Autorul articolului: Raluca Panțiru | Categorie: Invitati si Interviuri





pixel