În primele etape ale vieții, bebelușii se bazează în mare măsură pe mama lor, iar aceasta revine adesea la rolul de îngrijitor principal într-un procent semnificativ de cazuri. Cu toate acestea, a deveni mama care se dedică în totalitate copilului său vine la pachet cu multe provocări și responsabilități.
Potrivit datelor, nouă din zece femei sunt însărcinate cu îngrijirea copiilor la domiciliu, ceea ce poate duce la sentimentul de a nu fi complet pregătite sau informate pentru această misiune.
Dr. Ana González Uriarte, medic psihiatru și coordonator al Cursului de Psihiatrie Perinatală la Institutul European de Sănătate Mintală Perinatală, explică că ocuparea rolului de îngrijitor principal implică multă responsabilitate și poate conduce la sentimente de copleșire. Cu toate acestea, este important să subliniem că aceste provocări nu ar trebui să fie privite ca o slăbiciune, ci mai degrabă ca o oportunitate pentru dezvoltarea unei conexiuni puternice și sănătoase între mamă și copil.
În primele etape ale vieții, atunci când bebelușii vin pe lume, ei manifestă o preferință instinctivă pentru a fi alături de mama lor. Această descoperire este subliniată de teoria atașamentului, care evidențiază conexiunea profundă și specială dintre nou-născut și mama sa. Potrivit psihoneurobiologiei materne, experții dezvăluie că transformarea maternă profundă, din timpul etapei perinatale, predispune mamele să simtă dorința puternică de a îngriji și de a fi în contact cu micuțul lor, iar același sentiment este resimțit și de către bebeluș.
Această legătură specială dintre mamă și copil este una de armonie psihobiologică, iar în lunile care urmează nașterii, mama simte o dorință intensă de a fi prezentă în viața și în creșterea copilului său. Pe de altă parte, bebelușul recunoaște și își cunoaște profund mama, ceea ce contribuie la consolidarea acestei conexiuni emoționale puternice.
Cu toate acestea, este important să nu uităm că suntem ființe sociale și de legătură, iar mama nu ar trebui să fie singură în îngrijirea copilului. Psihiatrul subliniază că atât mama, cât și bebelușul, și mai târziu copilul, au nevoie de sprijin și îngrijire din partea întregii familii și a comunității în care trăiesc. Partenerul mamei, tatăl sau alte persoane apropiate trebuie să se implice activ în îngrijirea copilului și să ofere sprijin în toate aspectele legate de creșterea micuțului.
Este esențial ca mamele să fie scutite de alte sarcini stresante și solicitante, precum cele casnice sau de muncă, astfel încât să poată fi mai disponibile pentru copil și să se concentreze pe relația lor emoțională. În același timp, sprijinul familial, social și politic joacă un rol important în asigurarea unui mediu de dezvoltare sănătos pentru copil, în care nevoile sale să fie îndeplinite într-un mod armonios.
SURSA FOTO: freepik.com @senivpetro
Creșterea unui copil este o călătorie minunată, dar extrem de solicitantă pentru părinți. Bebelușii au nevoi complexe de îngrijire fizică și emoțională, iar pentru a satisface aceste cerințe, mamele trebuie să manifeste sensibilitate, disponibilitate, prezență, continuitate în îngrijire și angajament. Dr. Ana González subliniază că, în general, mamele sunt echipate cu structuri neuropsihobiologice care facilitează experiența de parenting să fie veselă, drăguță și sănătoasă.
Cu toate acestea, în ciuda acestui potențial natural al mamelor, adesea ele se simt copleșite și depășite de situație. Atunci apare întrebarea: unde este problema? Dr. González avertizează că în acele momente, acolo unde mama nu poate ajunge, comunitatea trebuie să intervină. Stresul nereglementat și lipsa sprijinului sunt cei mai mari factori de risc în această etapă crucială a vieții unei mame. De aceea, este esențial ca mama să fie susținută pentru a putea oferi o îngrijire adecvată copilului său.
În acest sens, expertul insistă asupra importanței de a avea grijă de mamă pentru ca ea, la rândul ei, să aibă grijă de ea însăși și de copilul său. Este esențial să recunoaștem suprasolicitarea la care sunt expuse mamele, datorată îndeplinirii multiplelor sarcini, cum ar fi cele casnice, de muncă și îngrijirea restului familiei, pe lângă așteptările sociale și culturale puse asupra femeilor în rolul de mamă.
De asemenea, este important să avem în vedere că fiecare femeie aduce cu ea propria ei poveste în experiența maternității, iar aceasta poate avea un impact semnificativ în acest proces. Cu cât mamele au mai puține resurse și sunt supuse unui nivel crescut de stres, cu atât riscul este mai mare atât pentru sănătatea lor, a copiilor lor, cât și pentru buna funcționare a întregii familii.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil