Halloween-ul, o sărbătoare importată din cultura americană, a devenit din ce în ce mai popular în România, în special în rândul tinerilor și copiilor, prin costume, petreceri și tradiționalul "trick-or-treat". Cu toate acestea, întrebarea care se pune adesea este dacă această sărbătoare își găsește cu adevărat locul în tradiția românească sau dacă doar perpetuăm o modă occidentală.
Pentru a înțelege mai bine, este important să comparăm Halloween-ul cu o sărbătoare autohtonă care are rădăcini similare în tradițiile de comemorare a morților și de protejare împotriva spiritelor rele.
Halloween-ul își are originile în sărbătoarea celtică Samhain, un festival care marca sfârșitul verii și începutul sezonului rece, când se credea că granița dintre lumea celor vii și a celor morți era subțire, permițând spiritelor să umble pe Pământ.
În timp, Halloween-ul a evoluat într-o sărbătoare plină de simboluri supranaturale, costume și tradiții legate de fantome, vrăjitoare și creaturi din mitologia populară.
Prin influența irlandezilor și scoțienilor în SUA, a devenit o sărbătoare celebrată masiv în America, și ulterior s-a răspândit în multe alte țări, inclusiv România.
În cultura românească, o sărbătoare care are similitudini cu Halloween-ul este Noaptea de Sfântul Andrei (29-30 noiembrie).
Această noapte este adesea descrisă ca "noaptea strigoilor" și este asociată cu superstițiile legate de spiritele care bântuie, de protejarea gospodăriilor de rău și de ritualuri de ghicit viitorul, mai ales în ceea ce privește măritișul pentru fetele tinere.
Foto: Freepik @rawpixel.com
Strigoii, entități considerate a fi spirite ale morților care revin pe Pământ pentru a face rău, reprezintă o temă centrală, iar oamenii foloseau usturoiul și ritualuri tradiționale pentru a se proteja.
Comercializare și globalizare: Halloween-ul a ajuns să fie promovat intens prin filme, seriale și magazine de jucării sau costume, în special în mediile urbane. Evenimentele și petrecerile tematice, în special în grădinițe și școli, au făcut ca această sărbătoare să fie rapid adoptată de copii și adolescenți.
Distracția și creativitatea: Pentru mulți, Halloween-ul este o oportunitate de a se deghiza și de a-și exprima creativitatea, fie prin costume de groază, fie prin reinterpretări amuzante. Acest aspect recreativ poate fi văzut ca o eliberare de cotidian și ca o ocazie de a aduce un plus de culoare în viața de zi cu zi.
Foto: Freepik @rawpixel.com
Lipsa unui echivalent celebrat la fel de intens: Deși noaptea de Sfântul Andrei și tradițiile de Rusalii (legat de iele și alte spirite) sunt sărbători cu rădăcini profunde în folclorul românesc, ele nu au fost la fel de "comercializate" sau popularizate pe plan național, mai ales în rândul tinerilor.
Halloween-ul, deși nu are rădăcini în cultura românească, oferă o oportunitate de a aduce oamenii împreună, de a crea distracție și de a sărbători imaginația.
Cu toate acestea, sărbători precum Noaptea de Sfântul Andrei ar putea fi promovate mai intens, deoarece reflectă moștenirea noastră culturală și oferă tradiții bogate și interesante, legate de protejarea împotriva răului și de legătura dintre vii și morți.
Poate că soluția nu este să renunțăm la Halloween, ci să încercăm să ne conectăm mai mult cu sărbătorile noastre tradiționale, care, deși diferite ca formă, împărtășesc aceleași teme supranaturale.
În acest fel, am putea sărbători atât influențele externe, cât și să ne păstrăm și promovăm propriul folclor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil