Peste doar câteva zile, aproximativ 300.000 de elevi din clasele terminale vor trece prin emoțiile simulărilor examenelor naționale. Tot în această perioadă, mai exact la jumătatea lunii decembrie, se deschid înscrierile pentru examenul de bacalaureat.
O noutate importantă a acestui an este că probele orale ale examenului de bacalaureat vor fi susținute la începutul anului viitor. Profesorii subliniază că acest lucru ar trebui să motiveze elevii să-și intensifice pregătirea chiar de pe acum.
Între timp, un raport recent al Ministerului Educației scoate la iveală o realitate alarmantă: elevii din mediul rural sunt cu trei ani în urmă, ca nivel de pregătire, față de colegii lor din orașe.
Cristina Bida, profesoară de limba română, descrie atmosfera din timpul unei simulări la Știrile PRO TV: „Simulare la Limba română. Toată lumea e prezentă, toată lumea are act de identitate și ceva de scris de culoare albastră”.
Un exemplu grăitor este un elev care își analizează pixul cu o ironie amară: „E elicopter, zici că are elice!”, exclamă el, în timp ce încearcă să-l facă să scrie. Caietul i se termină brusc, iar colegii din clasă glumesc: „Scrie și pe copertă, mă!”.
În timp ce unii sunt preocupați de detalii tehnice, alții deja lucrează intens la exerciții complicate pentru bacalaureat. „Hai, începi și tu cu x compus cu y, dar mai repede, că ești pe timpul meu!”, îi spune un coleg grăbit.
Cei mai mulți elevi recunosc că nu sunt complet pregătiți, dar își păstrează optimismul: „Nu fac toate cele trei subiecte, dar un 7-8 tot iau.”
Silviu Bălănescu, profesor de matematică, explică pentru sursa citată strategia din spatele simulărilor timpurii: „La a XII-a, până nu vine prima simulare, nu ne apucăm serios de treabă. De asta încercăm să le dăm o simulare în ianuarie, ca să îi urnim”
În București, spre deosebire de județe, nu există simulări regionale. Responsabilitatea cade pe umerii fiecărui director de școală, care trebuie să organizeze sesiuni suplimentare de pregătire pentru elevi.
Până la simulările oficiale din martie, organizate de Ministerul Educației pentru Bacalaureat și Evaluarea Națională, unele școli reușesc să programeze două sau trei teste preliminare. Altele, însă, nu organizează nici măcar unul.
Profesorii estimează că au parcurs deja 90% din materia de examen, dar notele mari nu depind doar de ultimele luni de pregătire, ci de tot ce au acumulat elevii în ultimii trei ani și jumătate. Raportul Ministerului subliniază că elevii din mediul rural sunt cu trei ani în urmă în comparație cu cei din urban.
În plus, anul acesta, probele orale ale bacalaureatului se vor desfășura cu cinci luni mai devreme decât de obicei, reducând timpul efectiv de predare.
„Elevii noștri nu își permit meditații private”, explică profesoara Cornelia Toader, director de școală.
O școală dintr-un cartier periferic al Capitalei a obținut finanțare europeană pentru a suplimenta orele dedicate materiilor de examen. „Am introdus câte două ore suplimentare de matematică pentru clasele a VIII-a”, precizează Liviu Pavel, directorul Școlii 136.
Astfel de inițiative nu doar că ajută elevii să obțină note mai bune, dar contribuie și la reducerea absenteismului și a abandonului școlar. Statisticile sunt îngrijorătoare: rata abandonului în România a fost, anul trecut, de 16%, mult peste media europeană de 9%.
Discrepanțele între urban și rural rămân alarmante: doar 3% dintre elevii din orașe renunță la școală, în timp ce procentul ajunge la peste 25% în mediul rural.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil