Ideea părintelui perfect, uniform, care se potrivește unui model idealizat, este una dintre cele mai mari presiuni resimțite de mulți părinți.
Experta în educația copiilor, Irina Petrea, subliniază într-o intervenție video postată pe TiKTok că această noțiune este nu doar nerealistă, ci și dăunătoare, atât pentru părinți, cât și pentru copii.
În loc să ne străduim să atingem un standard imposibil, este mult mai constructiv să ne concentrăm pe conștientizarea propriilor puncte forte și limite, lucrând asupra aspectelor care necesită îmbunătățiri.
Fiecare părinte vine cu propria poveste, formată din experiențele copilăriei, educația primită și influențele culturale.
Este imposibil să îmbrăcăm toți părinții în aceeași „cămașă” a perfecțiunii. Personalitățile noastre diferite și istoricul nostru unic fac ca abordarea fiecăruia să fie diferită, iar acest lucru nu este doar normal, ci și benefic.
Un parenting autentic nu înseamnă conformarea la un model unic, ci mai degrabă adaptarea la nevoile copilului în mod realist și personalizat:
”O tipologie de părinte, în care toți trebuie să facem asta. Băi, suntem personalități diferite, avem istorii de viață diferite. E foarte greu, noi, să venim cu această cămașă a părintelui perfect în care toți să intre, cumva, să își facă loc. Și pare că de fapt, niciodată, nu vom fi pe măsura acestui model, acestui pat. E foarte greșit.
Noi avem nevoie, în primul rând, să conștientizăm ce facem bine, ce merge, ce lucrează și să conștientizăm ce nu merge, ce nu facem bine și acolo să îndreptăm lucrurile.
De foarte multe ori, ceea ce greșim, greșim nu numai pentru că am învățat greșit de la părinții noștri, poate.
E important să reținem că în anumite situații, noi avem limitele noastre, care au apărut prin educația noastră, prin experiența noastră de viață și că, pentru a deveni un părinte mai bun, nu un părinte perfect, fugiți de părintele perfect, poate e nevoie să fac consiliere psihologică personală. Poate sunt niște lucruri pe care eu trebuie să le lucrez întâi cu mine, pe urmă să le pot face bine cu copiii mei”, a declarat experta în educația copiilor, Irina Petrea.
Pentru a depăși blocajele emoționale sau comportamentale, consilierea psihologică poate fi un instrument valoros. Adesea, problemele personale nerezolvate pot influența negativ relația cu copiii noștri.
Prin consiliere, părinții pot învăța să gestioneze mai bine stresul, să-și regleze emoțiile și să construiască relații sănătoase cu copiii lor.
Ceea ce contează cu adevărat în relația părinte-copil este autenticitatea, empatia și capacitatea de a răspunde nevoilor copilului. Părintele perfect este o iluzie, dar părintele bun este cel care:
- Își recunoaște greșelile și încearcă să le repare.
- Investește în dezvoltarea sa personală pentru a-și ajuta copilul.
- Este prezent și implicat, chiar dacă nu este mereu impecabil.
În loc să alergăm după o perfecțiune imposibilă, trebuie să ne concentrăm pe ceea ce putem face bine astăzi, aici și acum. Conștientizarea, învățarea continuă și autenticitatea sunt elementele esențiale pentru a deveni părinți mai buni.
Irina Petrea ne amintește că scopul nu este să fim perfecți, ci să creștem alături de copiii noștri, într-un mod sincer și asumat.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil