Președintele Asociației pentru Sănătatea Mintală a Copilului, psihologul clinician Marius Zamfir, specialist microbiomul uman, a vorbit la Părinți Prezenți, o emisiune moderată de redactorul-șef ParintisiPitici.ro Loredana Iriciuc, despre legătura dintre microbiomul uman și autism.
Președintele Asociației pentru Sănătate Mintală a Copilului a adus în discuție o perspectivă interesantă asupra autismului, evidențiind legătura acesteia cu sistemul dopaminergic și cel neurosinaptic. Potrivit afirmațiilor sale, în autism, aceste două sisteme esențiale sunt afectate, perturbând producția hormonilor plăcerii și a interacțiunilor sociale, precum și rețelele neuronale.
„În autism sunt afectate acest sistem dopaminergic, care produce hormonii plăcerii și interacțiunea socială, și acest sistem neurosinaptic, care produce rețelele neuronale. Și să vedem acuma cum ajungem să facem legătura, de fapt, cu microbiomul uman.
Aș vrea să le privim ca pe niște fabrici: sistemul dopaminergic și sistemul neurosinaptic. Gândiți-vă că într-o fabrică, ca o fabrică să funcționeze, avem nevoie de foarte, foarte multe elemente. Avem nevoie de un spațiu, avem nevoie să construim o clădire pe acel spațiu, trebuie să-l racordăm la niște utilități, după aceea să aducem niște utilaje specifice, materie primă specifică, energie, muncitori, șefi la muncitori. Și am luat doar elementele majore, importante.
Gândiți-vă că un singur element din această fabrică lipsește cu desăvârșire sau este defect. Tocmai de aceea nu s-a descoperit cauza autismul, pentru că tot timpul s-a mers pe o legătură de cauzalitate unică. Dacă privim autismul ca pe o afectare a unui element din fabrica asta și vom vedea că la sfârșit fabrica nu mai produce ce trebuie, într-un caz poate să aibă materia primă de proastă calitate, într-un caz poate să aibă un utilaj defect, într-un caz muncitorii nu-și fac treaba cum este în acea formă de autist virtual cum am numit-o eu. Păi, acolo este simplu, fabrica n-are nicio problemă, totul este la locul lui, numai că muncitorii în loc să stea să lucreze stau la tabletă sau la calculator. Mai produce fabrica ce trebuie? Nu mai produce ce trebuie.
Deci, vedem că pot fi foarte multe legături potențiale de cauzalitate. De aceea e foarte important să analizăm! Numai că, analizând în această autopsie psihologică, mi-am dat seama că ambele fabrici, și cea dopaminergică și cea neurosinaptică, depind foarte mult de fapt de acest microbiom uman”, a spus Marius Zamfir la Părinți Prezenți, o emisiune marca ParintisiPitici.ro.
SURSA FOTO: freepik.com @user9023173
Specialistul în microbiomul uman a subliniat că acesta este compus din întreaga gamă de microbi care locuiesc în organismul nostru, incluzând viruși, retroviruși, bacterii, fungi și arhee. El a evidențiat că cercetările cu adevărat relevante în domeniu au început să fie efectuate abia acum 10 sau maximul 15 ani, deoarece tehnologia necesară pentru a analiza detaliat microbiomul uman nu era disponibilă anterior.
„Microbiomul uman este format din totalitatea microbilor din organismul nostru. Și aici vorbim de viruși, retroviruși, bacterii, fungi, arhee, ciuperci. Ideea este că acest microbiom are o importanță foarte mare. Cercetările cu adevărat importante au început să se facă acum 10, maxim 15 ani, pentru că până acum n-aveam tehnologia necesară de a analiza în străfunduri acest microbiom uman.
Avem undeva între 500 și 1000 de specii diferite de microbi în organismul nostru. Dar, ca să înțelegem cât de important e acest microbiom, gândiți-vă că 90% din celulele noastre, din corpul nostru, din organismul nostru sunt de fapt celule din microbiomul uman și doar 10% sunt celulele noastre proprii. Acele celule sunt foarte mici în microbionul uman. Avem undeva cam la 10.000 de miliarde de celule ale noastre și avem undeva la peste 100.000 de miliarde de celule în microbiomul uman.
Microbiomul uman, dacă e să-l cuantificăm ca și greutate, ca și suprafață, are undeva cam la 2 kilograme, dar tocmai pentru că acești microbi, mai ales virușii și retrovirușii, sunt foarte, foarte mici.
Din punct de vedere genetic, genele pe care le moștenim noi de la părinții noștri reprezintă doar 0,75%, restul genelor din corpul nostru, de fapt, sunt gene din acest microbiom uman.
Genomul uman, că s-a decodificat genomul uman, are undeva între 20.000 și 25.000 de gene și în intestinele noastre, în acest microbiom uman, se află undeva la peste 500.000 de gene diferite, gene care influențează modul în care noi ne vom dezvolta de fapt.
Cel mai bun exemplu este la gemenii identici unde avem aceeași genă, avem aceeași factori epigenetici, cel puțin până la o anumită vârstă, cât stau în familia de bază, și cu toate astea ei sunt foarte diferiți. De ce? Pentru că acest acest microbiom a influențat genele lor și a influențat modul de exprimare a genei, deci n-a schimbat gena, dar a influențat modul de exprimare a genei.
Sunt experimente făcute acum în laborator pe șoareci fără microbiom. Efectiv, în momentul în care se aduce microbiom de la un șoarece obez, de la un șoarece cu anumite boli, de la un șoarece cu anxietate, doar prin acest transplant de microbiom putem să modificăm structura, inclusiv de personalitate sau inclusiv metabolic”, a mai explicat Marius Zamfir.
SURSA FOTO: freepik.com @olgsera
Marius Zamfir a evidențiat importanța dezvoltării microbiomului uman în viața nou-născuților și impactul său asupra sistemului imunitar și al sănătății în general. El a subliniat că microbiomul fătului în burtica mamei nu este încă dezvoltat, iar primul pas în dezvoltarea acestuia are loc în timpul nașterii naturale. Atunci când bebelușul trece prin canalul de naștere, în special prin canalul vaginal al mamei, este expus unei cantități semnificative de bacterii benefice care contribuie în mod crucial la stimularea sistemului imunitar.
„Microbiomul fătului în burtica mamei nu este încă dezvoltat. Primul pas în care microbiomul se dezvoltă este printr-o naștere naturală. Când bebelușul trece prin canalul nașterii, prin canalul vaginal al mamei, acolo se află o aglomerație foarte mare de bacterii bune care ajută foarte mult sistemul imunitar.
Ca să înțelegeți rolul microbiomului uman, gândiți-vă că 80% din toată imunitatea noastră este dată de sistemul digestiv și de acest microbiom uman. 95% din hormonii plăcerii, interacțiunea socială, deci fabrica dopaminegică, se produc în intestine de niște bacterii. 70% din toți neurotransmițătorii se produc în intestin. Deci, vedem cât de important este acest microbiom uman.
Studiile recente arată că de fapt, 90% din boli pleacă de la un dezechilibru al acestui microbiom uman. Acesta este primul lucru care se dezechilibrează.
Problema mare în ultimul timp, cred că și de aceea au apărut din ce în ce mai multe cazuri de copii cu diverse tulburări de învățare, este tocmai procentul foarte mare de naștere prin cezariană. Prin nașterea cezariană bebelușul nu mai primește de la mamă aceste bacterii bune care să se dezvolte în organismul lui și să-i creeze o imunitate puternică. El să naște într-un mediu care ar trebui să fie steril, dar știm bine că în spitalele din România, dovedit la nivel științific, nu se pot elimina toate bacteriile. Și în felul acesta, în loc să se înmulțească aceste bacterii bune care ar trebui să le ia de la mamă, se înmulțesc niște bacterii care în general sunt rele”, a mai arătat specialistul în microbiomul uman.
SURSA FOTO: freepik.com @maryna_auramchuk
Psihologul clinician Marius Zamfir a adus în discuție creșterea semnificativă a numărului de cazuri de autism după anii 2000-2005, sugerând că această creștere ar putea fi legată de diverse schimbări în mediu. El a menționat că există mulți factori potențiali care ar putea contribui la aceste dezechilibre.
„Noi cazuri foarte multe de autism am început să avem după anii 2000-2005 când s-au modificat într-adevăr foarte multe lucruri. Sunt mulți factori potențiali care pot duce la aceste dezechilibre, pornind de la undele electromagnetice pe care nimeni nu le conștientizează. Undele electromagnetice, de pildă, ajută la proliferarea unor celule, unor microbi din aceștia foarte dăunători în organism.
E vorba de acea specie clostridium dificilă, care este o specie foarte dăunătoare în organism, care produce acidul propionic, care este un neurotoxic și ne poate duce în acea stare de autism. Sunt chiar foarte multe studii care arată că în momentul în care s-au administrat niște antibiotice specifice pentru această bacterie, aproape că dispăruseră de tot acele comportamente de tip autism.
Numai că această bacterie se ascunde foarte bine în membrana intestinală și e foarte greu de eliminat. Singura variantă posibilă de eliminat s-a descoperit a fi, de fapt, transplantul de fecale, de care cred că foarte puțină lume a auzit. De fapt, înseamnă transplant de microbiom, pentru că mare parte din microbiom se fixează la nivelul intestinului gros.
Sistemul digestiv, dacă stăm să-l analizăm, este complex. Noi știam că e al doilea creier, dar, de fapt, cred că e primul creier și de la acel creier se dezvoltă creierul nostru. Gândiți-vă că sistemul nostru digestiv are undeva între 200 și 500 de milioane de neuroni, are 1 miliard de celule gliale și se aseamănă cumva ca și creierul unei pisici ca funcționalitate și ca dezvoltare. În studiile făcute în laborator, s-a dovedit științific că funcționează și decuplat de la creier.
Dacă tăiem nervul vag, care face legătura dintre creier și intestin, intestinul în continuare își face treaba. Dovadă este că o persoană în comă are nevoie de susținerea respirației, are nevoie de susținere artificială a inimii, dar nu se face nimic pentru sistemul digestiv. El își poate face treaba fără ca să mai aibă neapărat legătură cu creierul”, a mai precizat președintele Asociației pentru Sănătatea Mintală a Copilului.
SURSA FOTO: freepik.com @arminka19899
Marius Zamfir a subliniat importanța relației noastre cu microbiomul nostru în ultimii ani, remarcând că adesea asociem microbiomul cu ceva negativ. Cu toate acestea, a explicat că suntem, de fapt, compuși în proporție de 90% din microbi și doar 10% din celulele noastre sunt propriile noastre celule. Din punct de vedere genetic, suntem chiar mai mult microbi decât celule umane, fapt care ar trebui să ne încurajeze să dezvoltăm o relație prietenoasă cu acești microbi.
„Un factor foarte important este că în ultimii ani noi ne-am luat foarte mult la trântă cu acești microbi. Numai când auzim termenul de microbi ne gândim la ceva rău. Noi suntem 90% microbi și 10% din punct de vedere al numărului de celule, după aia, din punct de vedere genetic, noi suntem mai mult microbi și noi ar trebui de fapt să ne împrietenim cu acești microbi. Una din cărțile care m-a ajutat foarte mult să înțeleg se numește `Lasă-ți copilul să mănânce cu mâinile de murdare`. Nu venim de afară și pun copilul să mănânce chiar cu mâinile murdare, dar nici această curățenie excesivă nu este bună.
O mare parte din bacteriile noastre se găsesc inclusiv pe piele și recomandările arată că ar fi bine să nu ne spălăm de cinci ori pe zi, pentru că noi nu facem decât să curățăm toate aceste bacterii de pe noi. Recomandările bune spun că ar trebui să facem baie o dată/de două ori pe săptămână și duș o dată la 2 zile. Pentru că altfel noi curățăm aceste bacterii bune care de fapt ne protejează foarte mult.
Un aport foarte important al microbiomului este producerea de vitamine din gama B și de vitamina K. Ele, mare parte din ele, se produc la nivelul microbiomului de acești microbi.
Repararea microbiomului, de fapt, se face prin nutriție și prin administrarea de probiotice, de vitamine, de minerale. Trebuie să descoperim ce deficite are copilul respectiv, ce carențe, de ce are carențele alea. De multe ori, dacă am aceste bacterii multe înmulțite în stomacul meu, nu mai pot să asimileze. Degeaba îi dau copilului suplimente, pentru că până nu rezolv întâi acel dezechilibru bacterian, copilul nu poate asimila”, a mai explicat Marius Zamfir.
Urmăriți emisiunea integral:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil