De la vârsta de trei ani și jumătate sau patru ani, aproximativ, este vârsta la care amintirile unui copil încep să se formeze. Ca părinți, îi putem ajuta să își consolideze memoria încă din primii ani de viață.
Psihologul pentru copii Luciano Montero explică ce puteți face împreună cu copilul dumneavoastră pentru a-i consolida memoria.
Capacitatea unui copil de a-și stoca experiențele și de a-și ordona amintirile se trezește într-un mod uimitor odată cu stăpânirea cuvintelor și a limbajului.
Citește și Harvard: De ce nu este sănătos să vă lăsați copiii să stea treji până târziu
Când bebelușul își mișcă picioarele sau schimbă ritmul păpușii de fiecare dată când porniți caruselul muzical de deasupra pătuțului său, nu este o întâmplare.
El manifestă bucurie pentru că recunoaște sunetul și fiecare dintre figurinele care se învârt pe căpșorul său. Psihologii au folosit experimente ca acesta, realizate pe copii cu vârste cuprinse între trei și șase luni, pentru a demonstra că bebelușii au deja o memorie. Se nasc chiar cu ea.
Sursa foto: freepik.com@senivpetro
Este vorba de o memorie genetică destul de rudimentară care le permite, de exemplu, să se apropie de mamelonul mamei pentru a suge sau să recunoască figuri umane.
Dar memoria propriu-zisă, ca capacitate de a stoca informații și de a evoca ceva ce nu este prezent, începe să prindă contur în lunile următoare și se consolidează, în opinia experților, odată cu apariția limbajului, care are loc în jurul celui de-al doilea an de viață (aici vă spunem ce își amintesc copiii la vârsta de doi ani).
Vezi și Psiholog Caroline Goldman: „Părinții sunt responsabili pentru ghinionul copiilor lor”
Și este mai târziu, de la vârsta de patru ani, când copilul îl perfecționează cu abilități și strategii care îi oferă posibilitatea de a gestiona amintirile așa cum dorește.
De la o vârstă foarte fragedă, bebelușii imită și repetă acte cotidiene pe care îi observă pe adulți făcându-le, cum ar fi utilizarea telefonului, pieptănarea părului sau spălatul pe dinți. Cu timpul, ei vor învăța că această repetiție este cel mai puternic instrument de memorare (aici îți spunem mai multe despre bebelușul tău are doar câteva luni și deja te imită).
Această descoperire are loc încetul cu încetul și nu există o vârstă anume. Până nu vorbește, un bebeluș este incapabil să trăiască dincolo de aici și acum.
Abia atunci când începe să stăpânească limbajul, va fi activată memoria sa conștientă, cunoscută de psihologi drept episodică sau autobiografică.
Datorită acesteia, cel mic va întreba despre pisica pe care a văzut-o ultima dată când a fost la bunica sau va cotrobăi în poșeta mătușii care îi aduce mereu dulciuri.
La această vârstă este important să îi oferim siguranță și suficientă rutină în evenimentele cotidiene pentru ca el să le poată asimila.
De exemplu, el are nevoie să repetăm aceeași poveste de o mie de ori și va observa imediat dacă am schimbat vreun detaliu din narațiune. Sau să îi cântăm acel cântec care îi place atât de mult fără să modificăm deloc versurile.
Există studii izbitoare privind importanța dominanței vorbirii în capacitatea lor de a-și aminti. Psihologul Katherine Nelson a efectuat o cercetare în New York cu copii de doi ani care au petrecut timp în conversație cu mamele lor. Unele femei s-au adresat copiilor lor cu întrebări practice, instrumentale, potrivit Serpadres.
Altele, însă, puneau întrebările în termeni narativi, forțându-și copiii să povestească episoade cu răspunsuri mai elaborate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil