Probabil că îți amintești cu toții jocul clasic al scaunelor muzicale – acel moment plin de râsete și agitație, în care fiecare copil încerca să ajungă cât mai repede la un scaun pentru a nu rămâne în afacerea jocului.
Dar, surprinzător sau nu, acest joc, care a fost o distracție de neuitat pentru multe generații, este acum interzis în unele școli. Și nu pentru că ar fi un joc prea plictisitor sau că nu mai este la modă, ci dintr-un motiv mult mai serios și mai puțin evident decât ne-am aștepta.
Citește și Cum să îți surprinzi familia: activități de făcut împreună acasă
Această formă clasică de joc din copilărie a ajuns să fie una dintre victimele parentajului de tip „helicopter” și ale culturii „omului special” din zilele noastre.
SURSA FOTO: Freepik.com@freepik
În unele școli, jocul scaunelor muzicale este interzis pentru a evita ca micuții să se simtă excluși.
Cristina Hoff Sommers, profesoară de filozofie și autoare a lucrării „Cum cultura ajutorului erodează auto-dependența”, explică faptul că această interdicție se bazează pe argumente precum:
„Este dureros să fii lăsat afară”
Este „competitiv” – iar copiii ar trebui mai degrabă să mediteze și să se relaxeze.
Se „concentrează pe eliminarea celui mai slab element”, ceea ce ar afecta negativ stima de sine a copiilor.
De fapt, există o listă lungă de motive, mai mult sau mai puțin absurde, pentru care școlile interzic jocuri precum Scaunele Muzicale, dar și altele tradiționale din copilărie, precum „Roșu peste” (Red Rover), v-ați ascuns, luptele cu zăpadă sau „Rața-rața-găina”.
Se consideră că agresivitatea, competiția și pierderea dăunează stimei de sine a copiilor, nu-i așa? Ei bine, nu este chiar așa!
Cercetările din psihologie dovedesc faptul că competiția — atât câștigul, cât și pierderea — învață copilul abilități sociale importante, cum ar fi rezolvarea problemelor, negocierea, comunicarea și munca în echipă/colaborarea (două dintre cele mai la modă concepte în educație în acest moment).
De asemenea, îi învață copilului abilități emoționale esențiale, cum ar fi adaptabilitatea și reziliența. Poate crezi că îți protejezi copilul de respingerea socială, de rușine sau de sentimentele rănite, lăsându-l să evite cât mai mult posibil astfel de situații. Însă adevărul este că, prin asta, îl faci să devină emoțional mai fragil.
SURSA FOTO: Freepik.com@senivpetro
Este ceva ce dezvolți prin gestionarea dezamăgirilor mici, cum ar fi faptul că ești primul copil eliminat din jocul scaunelor muzicale sau ultimul copil ales în jocul de kickball.
Determinarea nu este ceva ce se întâmplă automat. Este ceva ce dezvolți atunci când ești dezamăgit de un anumit rezultat și îți promiți să exersezi, să te îmbunătățești și să faci mai bine data viitoare.
În plus, jocurile competitive, fizice, ajută copiii să își dezvolte atât abilități motorii grosiere, cât și simțul proprioceptiv, adică percepția poziției relative a diferitelor părți ale corpului și a forței și efortului folosit în mișcare.
(Este motivul pentru care jucătorii de baschet reușesc să execute un layup delicat în timp ce aleargă cu viteză maximă pe teren, sau pur și simplu cum reușesc copiii să joace „v-ați ascuns” fără a se lovi unii pe alții.)
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil